Codul penal al Republicii Letonia

Tudorel TOADER

Prin raportare la Codul penal român, elementele de diferenţiere se referă, în principal, la următoarele:

Partea generală (Secţiunile 1-708)

Clasificarea infracţiunilor. În funcţie de natura şi efectele dăunătoare ale ameninţării la adresa intereselor unei persoane sau ale societăţii, infracţiunile se împart în încălcări cu caracter penal şi delicte.

Logodnicul sau logodnica, soţul sau soţia, părinţii, copiii, fraţii şi surorile, bunicii şi nepoţii unei persoane care a comis un delict nu sunt responsabili de ascunderea nepromisă anterior sau de neinformarea în privinţa delictului comis.

Detenţia cauzatoare de vătămare personală constituie un act îndreptat împotriva unei persoanei care comite sau a comis o infracţiune.

Executarea unei comenzi sau a unui ordin infracţional de către persoana care l-a executat se justifică doar în cazurile în care persoana nu cunoştea caracterul penal al comenzii sau al ordinului, nefiind evident.

Forme de pedeapsă. Una dintre următoarele pedepse de bază poate fi pronunţată împotriva unei persoane care a comis o infracţiune: privarea de libertate; munca în folosul comunităţii sau amenda.

Pe lângă o pedeapsă de bază, următoarele pedepse complementare pot fi pronunţate: confiscarea bunurilor; deportarea din Republica Letonia; munca în folosul comunităţii; amenda; restricţionarea drepturilor şi supravegherea cu probaţiune.

Munca în folosul comunităţii. Munca în folosul comunităţii, ca pedeapsă de bază sau ca pedeapsă complementară, este participarea obligatorie la serviciul public indispensabil, pe care o persoană condamnată sau o persoană pentru care munca în folosul comunităţii a fost stabilită printr-un ordin al procurorului public referitor la pedeapsă o execută ca pedeapsă prin prestarea muncii în zona de la locul de reşedinţă, astfel cum stabileşte autoritatea de implementare a muncii în folosul comunităţii, în timpul liber, în afara muncii obişnuite sau a studiilor şi fără remunerare.

Amenda, ca pedeapsă de bază proporţională cu prejudiciul cauzat de infracţiune şi situaţia financiară a infractorului, este o sumă de bani a cărui plată este stabilită de instanţă sau de procuror în favoarea statului.

Confiscarea bunurilor este înstrăinarea obligatorie în patrimoniul statului, fără vreo despăgubire, a bunurilor deţinute de o persoană condamnată. Bunurile deţinute de o persoană condamnată, pe care aceasta le-a transferat unei alte persoane fizice sau juridice pot fi confiscate.

Supravegherea de către serviciul de probaţiune este o pedeapsă complementară pe care instanţa sau procurorul public o poate pronunţa într-un ordin cu privire la pedeapsă, ca măsură obligatorie, pentru a asigura supravegherea comportamentului unei persoane condamnate sau al unei persoane a cărei pedeapsă complementară a fost stabilită prin ordinul procurorului, pentru a încuraja reintegrarea socială a acestei persoane şi a o împiedica să comită noi infracţiuni.

Eliberarea condiţionată de răspundere penală. Persoana care a săvârşit o încălcare penală sau un delict mai puţin grav poate fi eliberată condiţionat de răspundere penală de către procurorul public în cazul în care, ţinând seama de natura infracţiunii şi de prejudiciul cauzat, de informaţiile ce caracterizează acuzatul şi de alte circumstanţe ale cauzei, a fost dobândită convingerea că acuzatul nu va comite noi infracţiuni.

Scutirea de pedeapsă sau de executarea pedepsei. Scutirea unei persoane condamnate de pedeapsă sau de executarea unei pedepse şi reducerea unei pedepse pronunţate, cu excepţia scutirii de pedeapsă sau a reducerii unei pedepse în baza amnistiei sau clemenţei, se poate efectua numai de către instanţă, în cazurile şi în conformitate cu procedurile prevăzute de lege.

Partea specială (Secţiunile 71-355)

Declanşarea urii naţionale, etnice şi rasiale. Pentru o persoană care comite acte îndreptate în mod intenţionat către declanşarea urii naţionale, etnice sau rasiale, se aplică pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

Acte de promovare a răsturnării autorităţii statului. Pentru o persoană care comite acţiuni având drept obiectiv răsturnarea prin violenţă a autorităţii de stat a Republicii Letonia, se aplică pedeapsa privativă de libertate, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supraveghere, de către serviciul de probaţiune.

Invitaţie la răsturnarea forţată a autorităţii de stat a Republicii Letonia şi schimbarea forţată a sistemului politic. Pentru o persoană care săvârşeşte o invitaţie publică la răsturnarea violentă a autorităţii de stat a Republicii Letonia, astfel cum s-a stabilit prin Constituţie sau la schimbarea violentă a sistemului politic şi care distribuie materiale ce conţin o astfel de invitaţie în acelaşi scop, se aplică pedeapsa privativă de libertate sau o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

Punerea în primejdie a vieţii şi sănătăţii preşedintelui Republicii Letonia, ale unui membru al Saeima, ale unui membru al cabinetului şi ale altui funcţionar de stat. Pentru o persoană care comite un atac la adresa preşedintelui Republicii Letonia, a unui membru al Saeima, a unui membru al Cabinetului sau a unui alt funcţionar de stat, propus sau numit de Saeima din Republica Letonia, în legătură cu activităţile lor guvernamentale în interesele Republicii Letonia, dacă punerea în primejdie a vieţii sau sănătăţii acestor persoane este asociată cu atacul, se aplică pedeapsa privativă de libertate, cu sau fără supraveghere de către serviciul de probaţiune.

Îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor profesionale de către un practician medical. Pentru o persoană care, fiind practician medical, nu îşi îndeplineşte sarcinile profesionale sau le îndeplineşte cu neglijenţă, în cazul în care această infracţiune, din cauza neglijenţei infractorului, a cauzat vătămări corporale grave sau moderate victimei, se aplică pedeapsa privativă de libertate, munca în folosul comunităţii sau amenda.

Îndepărtarea ilegală de ţesuturi şi organe din corpul unei fiinţe umane. Pentru o persoană care comite îndepărtarea ilegală de ţesuturi sau organe din trupul unei fiinţe umane decedate în vederea utilizării lor în scopuri medicale, în cazul în care aceasta este medic, se aplică pedeapsa privativă de libertate, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja în practici de tratament medical pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

Internarea ilegală într-un spital de psihiatrie. Pentru o persoană care comite cu bună ştiinţă internarea ilegală a unei persoane într-un spital de psihiatrie, se aplică pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Defăimarea. Pentru o persoană care comite cu bună ştiinţă distribuirea intenţionată de neadevăruri, ştiind că sunt false şi defăimătoare la adresa altei persoane, reproduse în format tipărit sau în alt mod, cât şi oral, dacă aceasta a fost săvârşită în public, se aplică pedeapsa cu munca în folosul comunităţii sau amenda.

Înlocuirea unui copil. Pentru o persoană care comite în mod intenţionat înlocuirea unui nou-născut cu altul se aplică pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

Nefurnizarea de informaţii şi furnizarea de informaţii false cu privire la dreptul de proprietate asupra resurselor şi adevăratul beneficiar. Pentru o persoană care comite furnizarea cu bună ştiinţă de informaţii false unei persoane fizice sau juridice care nu este o instituţie de stat şi care este autorizată prin lege să solicite informaţii cu privire la tranzacţiile şi resursele financiare implicate sau cu privire la proprietarul adevărat al altor bunuri sau adevăratul beneficiar, precum şi nefurnizarea informaţiilor prevăzute de lege cu privire la adevăratul beneficiar sau furnizarea cu bună ştiinţă de informaţii false unei persoane juridice care nu este o instituţie de stat, se aplică pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

Nedepunerea declaraţiei. Pentru o persoană care comite în mod intenţionat trecerea de informaţii false într-o declaraţie de venit, proprietăţi sau operaţiuni sau în alte declaraţii de natură financiară prevăzute de lege, în cazul în care sunt indicate informaţii false în ceea ce priveşte proprietăţile sau alte venituri pe scară largă, se aplică pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

Încălcarea cerinţelor organizaţionale şi procedurale pentru evenimentele publice. Pentru o persoană care săvârşeşte încălcarea cerinţelor procedurale privind organizarea sau gestionarea de evenimente publice, dacă aceasta este comisă de către organizatorul evenimentului sau de către o altă persoană, în cazul în care au fost cauzate daune substanţiale autorităţii de stat sau locale sau intereselor persoanelor protejate prin lege, se aplică pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

Încălcarea reglementărilor privind creşterea animalelor. Pentru o persoană care comite încălcări ale reglementărilor privind creşterea animalelor, care au cauzat unele vătămări corporale uşoare sau moderate victimei, se aplică pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

Pronunţarea de hotărâri şi decizii ilegale. Pentru o persoană care comite cu bună ştiinţă pronunţarea unei hotărâri ilegale sau a unei decizii ilegale, dacă aceasta a fost comisă de un judecător, un procuror sau un anchetator, se aplică pedeapsa privativă de libertate sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

Codul penal al Republicii Letonia

Text consolidat de Valsts valodas centrs (Centrul de limbi străine) cu legile de modificare din:

18 mai 2000 [va intra în vigoare la 15 iunie 2000];

1 iunie 2000 [va intra în vigoare la 28 iunie 2000];

20 iunie 2001 [va intra în vigoare la 12 iulie 2001];

25 aprilie 2002 [va intra în vigoare la 23 mai 2002];

20 Iunie 2002 [va intra în vigoare la 1 noiembrie 2002];

17 octombrie 2002 [va intra în vigoare la 20 noiembrie 2002];

31 octombrie 2002 [va intra în vigoare la 1 ianuarie 2003];

10 aprilie 2003 [va intra în vigoare la 14 mai 2003];

12 iunie 2003 [va intra în vigoare la 15 iulie 2003];

11 decembrie 2003 [va intra în vigoare la 2 ianuarie 2004];

18 decembrie 2003 [va intra în vigoare la 1 ianuarie 2004];

15 ianuarie 2004 [va intra în vigoare la 17 ianuarie 2004];

22 ianuarie 2004 [va intra în vigoare la 1 februarie 2004];

12 februarie 2004 [va intra în vigoare la 1 ianuarie 2005];

29 aprilie 2004 [va intra în vigoare la 26 mai 2004];

20 mai 2004 [va intra în vigoare la 18 iunie 2004];

27 mai 2004 [va intra în vigoare la 24 iunie 2004];

16 decembrie 2004 [va intra în vigoare la 11 ianuarie 2005];

28 aprilie 2005 [va intra în vigoare la 1 iunie 2006];

5 mai 2005 [va intra în vigoare la 1 octombrie 2005];

26 mai 2005 [va intra în vigoare la 24 iunie 2005];

28 septembrie 2005 [va intra în vigoare la 1 octombrie 2005];

6 octombrie 2005 [va intra în vigoare la 3 noiembrie 2005];

8 decembrie 2005 [va intra în vigoare la 5 ianuarie 2006];

16 februarie 2006 [va intra în vigoare la 22 martie 2006];

12 octombrie 2006 [va intra în vigoare la 15 noiembrie 2006];

14 decembrie 2006 [va intra în vigoare la 1 ianuarie 2007];

21 iunie 2007 [va intra în vigoare la 19 iulie 2007];

8 noiembrie 2007 [va intra în vigoare la 1 septembrie 2008];

13 decembrie 2007 [va intra în vigoare la 12 ianuarie 2008];

13 decembrie 2007 [va intra în vigoare la 12 ianuarie 2008];

30 octombrie 2008 [va intra în vigoare la 27 noiembrie 2008];

21 mai 2009 [va intra în vigoare la 1 iulie 2009];

16 iunie 2009 [va intra în vigoare la 1 iulie 2009];

10 septembrie 2009 [va intra în vigoare la 14 octombrie 2009];

19 noiembrie 2009 [va intra în vigoare la 23 decembrie 2009];

21 octombrie 2010 [va intra în vigoare la 1 ianuarie 2011];

2 decembrie 2010 [va intra în vigoare la 1 ianuarie 2011];

16 iunie 2011 [va intra în vigoare la 13 iulie 2011];

8 iulie 2011 [va intra în vigoare la 1 octombrie 2011];

8 septembrie 2011 [va intra în vigoare la 4 octombrie 2011];

1 decembrie 2011 [va intra în vigoare la 1 ianuarie 2012];

13 decembrie 2012 [va intra în vigoare la 1 aprilie 2013];

14 martie 2013 [va intra în vigoare la 1 aprilie 2013].

În cazul în care o secţiune sau o parte a unei secţiuni a fost modificată, data legii de modificare apare între paranteze pătrate la sfârşitul secţiunii. Dacă o secţiune, un paragraf sau o clauză a fost eliminat(ă) în întregime, data eliminării apare între paranteze pătrate, lângă secţiunea, paragraful sau clauza eliminat(ă).

Saeima1) a adoptat şi Preşedintele a proclamat următoarea lege:

Partea generală

Capitolul I

Dispoziţii generale

Secţiunea 1. Baza răspunderii penale

(1) Numai o persoană care se face vinovată de comiterea unei infracţiuni, şi anume acea persoană care, în mod deliberat (cu intenţie) sau din culpă, a comis o faptă care este prevăzută în prezenta lege şi care întruneşte toate elementele constitutive ale unei infracţiuni poate răspunde penal şi poate fi pedepsită.

(2) Stabilirea vinovăţiei pentru comiterea unei infracţiuni şi impunerea unei sancţiuni penale pot fi realizate printr-o hotărâre a unei instanţe în conformitate cu legea.

(3) În cazurile prevăzute de lege, o persoană poate fi considerată vinovată de comiterea unei infracţiuni şi, de asemenea, îi poate fi aplicată o pedeapsă de către un procuror prin întocmirea unui ordin referitor la pedeapsă.

(4) O faptă nu este considerată de natură penală prin aplicarea legii prin analogie.

(5) Nicio persoană nu poate fi judecată sau condamnată din nou pentru o infracţiune pentru care a fost deja achitată sau condamnată printr-o hotărâre pronunţată în conformitate cu procedurile prevăzute de lege şi, în fapt, într-o cauză penală sau care priveşte o abatere administrativă. Hotărârea menţionată anterior nu exclude posibilitatea reexaminării unei cauze în conformitate cu legea, în situaţia în care există probe noi sau circumstanţe recent stabilite sau dacă erori semnificative, care ar putea afecta rezultatul cauzei, au fost făcute în cursul procedurii precedente.

[28 septembrie 2005; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2. Aplicarea dreptului penal pe teritoriul Letoniei

(1) Răspunderea unei persoane care a comis o infracţiune pe teritoriul Letoniei se determină în conformitate cu prezenta lege.

(2) În cazul în care un reprezentant diplomatic străin sau o altă persoană care, în conformitate cu legislaţia în vigoare sau cu acordurile internaţionale obligatorii pentru Republica Letonia, nu cade sub incidenţa jurisdicţiei Republicii Letonia, a săvârşit o infracţiune pe teritoriul Letoniei, se va stabili dacă această persoană răspunde sau nu penal, prin proceduri diplomatice sau în conformitate cu acordurile bilaterale încheiate între state.

Secţiunea 3. Aplicabilitatea dreptului penal la aeronave, nave fluviale şi maritime în afara teritoriului Republicii Letonia

O persoană care a săvârşit o infracţiune în afara teritoriul Letoniei, pe o aeronavă sau o navă maritimă sau fluvială sau pe alte mijloace de transport plutitoare, dacă acest mijloc de transport este înregistrat în Republica Letonia şi dacă nu se prevede altceva în acordurile internaţionale obligatorii pentru Republica Letonia, este considerată responsabilă în conformitate cu prezenta lege.

Secţiunea 4. Aplicabilitatea dreptului penal în afara teritoriului Republicii Letonia

(1) Cetăţenii Letoniei, persoanele care nu sunt cetăţeni ai Letoniei şi străinii care au permis de şedere permanentă în Republica Letonia sunt consideraţi responsabili, în conformitate cu prezenta lege, pe teritoriul Letoniei, de o infracţiune săvârşită pe teritoriul unui alt stat sau în afara teritoriului oricărui stat, indiferent dacă fapta respectivă a fost recunoscută ca fiind de natură penală şi pasibilă de sancţiuni pe teritoriul în care a fost săvârşită.

(2) Soldaţii din Republica Letonia care sunt situaţi în afara teritoriului Letoniei sunt consideraţi responsabili de infracţiuni în conformitate cu prezenta lege, cu excepţia cazului în care se prevede altceva în acordurile internaţionale obligatorii pentru Republica Letonia.

(3) Străinii care nu dispun de un permis de şedere permanentă în Republica Letonia şi care au comis crime grave sau deosebit de grave pe teritoriul unui alt stat, care au fost îndreptate împotriva Republicii Letonia sau împotriva intereselor locuitorilor acesteia, sunt consideraţi responsabili penal în conformitate cu prezenta lege, indiferent de legislaţia statului în care a fost comisă infracţiunea, în cazul în care nu au fost consideraţi responsabili sau judecaţi în conformitate cu legislaţia statului în care a fost comisă infracţiunea.

(4) Străinii care nu deţin un permis de şedere permanentă pentru Republica Letonia şi care au comis o infracţiune pe teritoriul altui stat, în cazurile prevăzute în acordurile internaţionale obligatorii pentru Republica Letonia, indiferent de legislaţia statului în care a fost comisă infracţiunea, sunt consideraţi responsabili în conformitate cu prezenta lege, în cazul în care nu au fost consideraţi responsabili penal pentru o astfel de infracţiune sau judecaţi pe teritoriul unui alt stat.

[17 octombrie 2002; 16 decembrie 2004; 21 mai 2009; 21 octombrie 2010]

Secţiunea 5. Intrarea în vigoare a legii penale

(1) Caracterul penal şi pedepsirea unei infracţiuni (act sau omisiune de realizare a actului) sunt stabilite în raport cu legea care era în vigoare la momentul săvârşirii faptei.

(2) O lege care nu mai prevede o infracţiune ca fiind pasibilă de pedeapsă, reduce pedeapsa sau este favorabilă în orice alt mod unei persoane, atâta timp cât legislaţia aplicabilă nu prevede altceva, are efect retroactiv, adică se aplică infracţiunilor care au fost săvârşite înainte de intrarea în vigoare a legii aplicabile, precum şi persoanei care ispăşeşte o pedeapsă sau a executat o pedeapsă, dar cu privire la care condamnarea rămâne în vigoare.

(3) O lege care stabileşte o faptă ca fiind pasibilă de pedeapsă, măreşte pedeapsa sau nu este favorabilă în niciun fel unei persoane, nu are efect retroactiv.

(4) O persoană care a comis o crimă împotriva umanităţii, păcii, o crimă de război sau a participat la un genocid se pedepseşte, indiferent de momentul în care o astfel de infracţiune a fost săvârşită.

CAPITOLUL II

Infracţiuni

Secţiunea 6. Noţiunea de infracţiune

(1) O faptă vătămătoare (actul sau omisiunea de realizare a actului) comisă în mod voluntar (cu intenţie) sau din culpă, prevăzută în prezenta lege şi pentru săvârşirea căreia se stabileşte o sancţiune penală este considerată infracţiune.

(2) O faptă (actul sau omisiunea de realizarea a actului) care prezintă elementele constitutive ale unei infracţiuni prevăzute de prezenta lege, dar care a fost săvârşită în condiţii care exclud răspunderea penală, nu este considerată infracţiune.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 7. Clasificarea infracţiunilor

(1) Infracţiunile se împart în abateri penale şi crime în funcţie de natura şi efectele dăunătoare ale ameninţării la adresa intereselor unei persoane sau ale societăţii. Crimele sunt împărţite după cum urmează: crime mai puţin grave, crime grave şi crime deosebit de grave.

(2) O abatere cu caracter penal este o faptă pentru care prezenta lege prevede privarea de libertate pentru o perioadă mai mare de cincisprezece zile, dar care să nu depăşească trei luni (privare temporară de libertate) sau un tip de pedeapsă mai redusă.

(3) O crimă mai puţin gravă este o faptă săvârşită cu intenţie pentru care prezenta lege prevede privarea de libertate pe o perioadă mai mare de trei luni, dar care să nu depăşească trei ani, precum şi o faptă care a fost săvârşită din culpă şi pentru care prezenta lege prevede privarea de libertate pe o perioadă de cel mult opt ani.

(4) O crimă gravă este o faptă săvârşită cu intenţie pentru care prezenta lege prevede privarea de libertate pe o perioadă mai mare de trei ani, dar care să nu depăşească opt ani, precum şi o faptă care a fost săvârşită din culpă şi pentru care prezenta lege prevede privarea de libertate pe o perioadă mai mare de opt ani.

(5) O crimă deosebit de gravă este o faptă săvârşită cu intenţie pentru care prezenta lege prevede privarea de libertate pe o perioadă mai mare de opt ani sau detenţia pe viaţă.

(6) În cazul în care prezenta lege prevede privarea de libertate pe o perioadă de cel mult cinci ani pentru o faptă, un tip de pedeapsă mai redusă poate fi, de asemenea, prevăzută de aceasta pentru fapta în cauză.

[21 mai 2009; 1 decembrie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 8. Forme de vinovăţie

(1) Numai persoana care a săvârşit o infracţiune în mod deliberat (cu intenţie) sau din culpă poate fi găsită vinovată de aceasta.

(2) La stabilirea formei de vinovăţie a unei persoane care a comis o infracţiune, starea mentală a persoanei trebuie să fie analizată în raport cu elementele obiective ale infracţiunii.

Secţiunea 9. Comiterea unei infracţiuni în mod deliberat (cu intenţie)

(1) Se consideră o infracţiune ca fiind comisă în mod deliberat (cu intenţie) dacă persoana a comis-o cu intenţie directă sau indirectă.

(2) Se consideră o infracţiune ca fiind comisă cu intenţie directă în cazul în care o persoană, conştientă de prejudiciul cauzat prin acţiunea sau omisiunea sa de a acţiona, săvârşeşte fapta urmărind producerea rezultatului.

(3) Se consideră o infracţiune ca fiind comisă cu intenţie indirectă în cazul în care o persoană conştientă de prejudiciul cauzat prin acţiunea sau omisiunea sa de a acţiona, a prevăzut consecinţele prejudiciabile ale faptei şi, deşi nu a dorit producerea unor astfel de consecinţe, a acceptat în mod conştient producerea acestora.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 10. Comiterea unei infracţiuni din neglijenţă

(1) Se consideră o infracţiune ca fiind comisă din culpă în cazul în care persoana a comis-o din autosuficienţă sau neglijare criminală.

(2) Se consideră o infracţiune ca fiind comisă din autosuficienţă în cazul în care persoana a preconizat posibilitatea apariţiei consecinţelor actului sau omisiunii sale şi, cu toate acestea, s-a bazat fără grijă pe faptul că acestea ar putea fi prevenite.

(3) Se consideră o infracţiune ca fiind comisă din neglijare criminală în cazul în care persoana nu a preconizat posibilitatea apariţiei consecinţelor actului sau omisiunii sale, deşi, în conformitate cu circumstanţele actuale ale infracţiunii, ar fi trebuit şi ar fi putut preconiza consecinţele prejudiciabile.

(4) O infracţiune prevăzută de prezenta lege nu este pasibilă de o sancţiune penală în cazul în care persoana nu a preconizat şi nu ar fi trebuit sau nu ar fi putut preconiza posibilitatea apariţiei consecinţelor prejudiciabile ale acţiunii sau omisiunii sale de a acţiona.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 11. Vârsta de la care se aplică răspunderea penală

O persoană fizică poate răspunde penal dacă, la data săvârşirii unei infracţiuni, împlinise vârsta de paisprezece ani. Un minor care nu a împlinit 14 ani, şi anume o persoană care nu a împlinit încă vârsta de paisprezece ani, nu poate fi considerată responsabilă din punct de vedere penal.

Secţiunea 12. Răspunderea unei persoane fizice în cazul unei persoane juridice

O persoană fizică care a comis o infracţiune acţionând pentru ori în interesul unei persoane juridice de drept privat sau ca urmare a supravegherii sau controlului insuficient ale acesteia se consideră responsabilă penal, iar persoanei juridice i se pot aplica măsurile coercitive prevăzute de prezenta lege.

[14 martie 2013]

Secţiunea 13. Incapacitatea mintală

(1) O persoană care, în momentul comiterii faptei, s-a aflat în stare de incapacitate mintală, adică, ca urmare a unor tulburări psihice, nu a fost în măsură să înţeleagă actele sale sau să le controleze, nu poate fi considerată răspunzătoare din punct de vedere penal.

(2) Persoana a cărei incapacitate mintală a fost constatată, instanţa dispune măsuri obligatorii de natură medicală, astfel cum sunt prevăzute în prezenta lege.

Secţiunea 14. Capacitatea mintală diminuată

(1) În cazul în care o persoană, în momentul comiterii unei infracţiuni, din cauza unor tulburări psihice, nu a fost în măsură să înţeleagă pe deplin acţiunile sale sau să le controleze, aflându-se în stare de capacitate mintală diminuată, instanţa poate reduce sau poate scuti persoana de pedeapsă, în raport cu circumstanţele săvârşirii faptei.

(2) Persoana a cărei capacitate mintală diminuată a fost constatată, instanţa va dispune măsuri obligatorii de natură medicală, astfel cum sunt prevăzute în prezenta lege.

Secţiunea 15. Infracţiuni finalizate şi nefinalizate

(1) O infracţiune este considerată finalizată, dacă întruneşte toate elementele constitutive ale unei infracţiuni prevăzute de prezenta lege.

(2) Pregătirea săvârşirii unei infracţiuni şi tentativa săvârşirii unei infracţiuni reprezintă infracţiuni nefinalizate.

(3) Localizarea sau adaptarea mijloacelor sau instrumentelor ori crearea intenţionată a unor condiţii propice pentru săvârşirea unei fapte cu intenţie sunt considerate ca fiind pregătire pentru o infracţiune în cazul în care, în plus, nu a fost continuată din motive independente de voinţa părţii vinovate. Răspunderea penală rezultă numai ca urmare a unor crime grave sau deosebit de grave.

(4) Un act conştient (omisiune), care este dedicat în mod direct săvârşirii cu intenţie a unei infracţiuni, se consideră a fi o tentativă la infracţiune, dacă infracţiunea nu a fost finalizată din motive independente de voinţa părţii vinovate.

(5) Răspunderea pentru pregătirea unei crime sau a unei tentative la săvârşirea unei crime se aplică în conformitate cu aceeaşi secţiune din prezenta lege, care stabileşte răspunderea pentru fapta respectivă.

(6) O persoană nu va fi trasă la răspundere penală pentru tentativa de a comite o abatere penală.

Secţiunea 16. Desistarea

(1) Desistarea de la comiterea unei infracţiuni înseamnă încetarea completă, de către o persoană, în mod voluntar, a unei infracţiuni începute de respectiva persoană, ştiind că există posibilitatea finalizării comiterii infracţiunii.

(2) O persoană care s-a retras în mod voluntar de la comiterea unei infracţiuni nu răspunde penal. Această persoană este răspunzătoare numai în cazul în care elementele constitutive ale unei alte infracţiuni sunt prezente în fapta pe care a comis-o efectiv.

Secţiunea 17. Autorul unei infracţiuni

Persoana care a comis ea însăşi în mod direct o infracţiune sau care, pentru comiterea acesteia, a angajat o altă persoană care, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, nu poate răspunde penal, este considerată autor al infracţiunii.

Secţiunea 18. Participarea mai multor persoane la comiterea unei infracţiuni

Participarea a două sau mai multe persoane, în mod voluntar, la comiterea împreună a unei infracţiuni reprezintă coautorat sau participare comună, după caz.

Secţiunea 19. Coautoratul

Actele criminale comise cu intenţie prin care două sau mai multe persoane (şi anume, un grup) au comis împreună, cu intenţie, în mod direct, o infracţiune voluntară sunt considerate ca fiind săvârşite în coautorat (comitere în comun). Fiecare dintre aceste persoane este un participant (autor comun) la infracţiune.

Secţiunea 20. Complicitatea

(1) Un act sau o omisiune săvârşită cu intenţie, prin care o persoană (participant comun) a participat împreună cu o altă persoană (autorul) la comiterea cu intenţie a unei infracţiuni, însă nu ea însăşi a fost autorul direct al acesteia, este considerat complicitate. Organizatorii, instigatorii şi ajutoarele sunt participanţi comuni la o infracţiune.

(2) Persoana care a organizat sau a condus comiterea unei infracţiuni este considerată a fi organizator.

(3) Persoana care a determinat o altă persoană să săvârşească o infracţiune este considerată a fi instigator.

(4) Persoana care, cu intenţie, a promovat comiterea unei infracţiuni, oferind consiliere, îndrumare sau mijloace ori înlăturând obstacolele pentru comiterea acesteia, precum şi persoana care a promis anterior să furnizeze autorului sau unui participant comun, instrumentele sau mijloacele necesare pentru săvârşirea infracţiunii, pista infracţiunii sau obiectele dobândite prin mijloace infracţionale sau a promis, anterior, să achiziţioneze sau să vândă aceste obiecte, este considerată a fi complice.

(5) Un participant comun este considerat răspunzător în conformitate cu aceeaşi secţiune din prezenta lege care prevede răspunderea autorului.

(6) Elemente constitutive ale unei infracţiuni care se referă la un autor sau la un participant comun nu afectează răspunderea altor participanţi sau participanţi comuni.

(7) În cazul în care un participant comun nu a avut cunoştinţă de o infracţiune comisă de un autor sau de alţi participanţi comuni, acesta nu răspunde penal.

(8) În cazul în care autorul nu a finalizat infracţiunea din motive independente de voinţa sa, participanţii comuni sunt răspunzători pentru participarea comună la tentativa infracţiunii în cauză. Dacă autorul nu a iniţiat comiterea faptei, participanţii comuni sunt răspunzători pentru pregătirea infracţiunii în cauză.

(9) Desistarea de către un organizator sau instigator de comiterea până la capăt a unei infracţiuni este considerată ca atare numai în cazurile în care acesta, în timp util, a făcut tot posibilul pentru a preveni săvârşirea unei infracţiuni plănuite la care el urma să participe, iar infracţiunea nu a mai fost comisă. Un ajutor nu răspunde penal în cazul în care a refuzat în mod voluntar să acorde asistenţa promisă înainte de începerea infracţiunii.

Secţiunea 21. Grupurile organizate

(1) Un grup organizat este o asociere a mai mult de două persoane, creată în scopul săvârşirii în comun a uneia sau mai multor infracţiuni şi ai cărui participanţi şi-au împărţit responsabilităţile pe baza unei înţelegeri prealabile.

(2) Răspunderea unei persoane pentru comiterea unei fapte în cadrul unui grup organizat se aplică în cazurile prevăzute de prezenta lege pentru înfiinţarea şi conducerea unui grup, precum şi pentru participarea la pregătirea unei crime grave sau deosebit de grave sau la comiterea unei crime, indiferent de rolul pe care persoana în cauză îl are în infracţiunea comisă în grup.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 22. Ascunderea nepromisă anterior sau omisiunea denunţării

(1) Ascunderea nepromisă anterior a unui autor sau a unor participanţi comuni la săvârşirea unei infracţiuni sau a instrumentelor ori mijloacelor necesare pentru comiterea unei infracţiuni, a urmelor infracţiunii sau a obiectelor dobândite prin mijloace infracţionale sau omisiunea denunţării unei infracţiuni nu reprezintă participare comună şi răspunderea penală pentru acestea se aplică numai în cazurile prevăzute de prezenta lege.

(2) Logodnicul sau logodnica, soţul sau soţia, părinţii, copiii, fraţii şi surorile, bunicii şi nepoţii unei persoane care a comis o infracţiune nu sunt responsabili de ascunderea nepromisă anterior sau de omisiunea denunţării infracţiunii comise.

(3) În cazurile prevăzute în prezenta lege, alte persoane nu sunt, de asemenea, răspunzătoare de omisiunea denunţării în privinţa infracţiunilor comise.

Secţiunea 23. Infracţiunea unitară

(1) O infracţiune unitară este o infracţiune (acţiune sau omisiune) care deţine elementele constitutive ale unei infracţiuni sau, de asemenea, a două sau mai multe infracţiuni interconectate, cuprinse în scopul unitar al infractorului şi care corespund numai elementelor constitutive ale unei singure infracţiuni.

(2) O infracţiune unitară este, de asemenea, constituită din infracţiuni continue şi continuate.

(3) O infracţiune continuată este constituită din mai multe fapte similare interconectate, care sunt direcţionate către un obiectiv comun, în cazul în care acestea sunt cuprinse în scopul unitar al infractorului şi, prin urmare, formează în totalitatea lor o singură infracţiune.

(4) O infracţiune continuă este realizarea neîntreruptă a elementelor unei infracţiuni (act sau omisiune) care este asociată cu continuarea ulterioară a neîndeplinirii obligaţiilor pe care legea, cu ameninţarea urmăririi penale, le impunea infractorului.

(5) [13 decembrie 2012]

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 24. Pluralitatea de infracţiuni

(1) Pluralitatea de infracţiuni este comiterea (sau permisiunea de a comite) de către o persoană a două sau mai multe fapte separate (act sau omisiune), care corespund elementelor constitutive ale mai multor infracţiuni sau comiterea (sau permisiunea de a comite) de către o persoană a unei fapte (act sau omisiune) care corespunde elementelor constitutive a cel puţin două infracţiuni diferite.

(2) Pluralitatea de infracţiuni este constituită prin concursul de infracţiuni şi recidivă.

(3) Pluralitatea de infracţiuni este constituită, de asemenea, prin infracţiuni în legătură cu care o pedeapsă pronunţată într-un stat străin este executată în Letonia.

[20 iunie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 25. Repetarea de infracţiuni

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 26. Concursul de infracţiuni

(1) Concursul de infracţiuni este constituit dintr-o faptă sau mai multe fapte comise de o singură persoană, care corespund elementelor constitutive a două sau mai multe infracţiuni, dacă persoana respectivă nu a fost urmărită penal pentru oricare dintre aceste fapte şi dacă nu s-a împlinit termenul de prescripţie în ceea ce priveşte angajarea răspunderii penale.

(2) O faptă comisă de o persoană, care întruneşte elementele constitutive ale mai multor infracţiuni conexe, constituie un concurs formal de infracţiuni.

(3) Două sau mai multe fapte distincte săvârşite de aceeaşi persoană şi care întrunesc elementele constitutive ale mai multor infracţiuni diferite constituie un concurs real de infracţiuni.

(4) Concursul de infracţiuni nu este constituit dintr-o infracţiune pentru comiterea căreia o persoană a fost scutită de răspunderea penală.

(5) În cazul în care o infracţiune este conformă cu normele generale şi speciale prevăzute în partea specială din prezenta lege, nu se consideră realizat concurs infracţiuni şi răspunderea penală se va stabili numai în funcţie de norma specială.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 27. Recidiva

Starea de recidivă este constituită de săvârşirea, cu intenţie, de către o persoană a unei noi infracţiuni, după condamnarea acesteia pentru o infracţiune intenţionată săvârşită anterior, în cazul în care condamnarea anterioară nu a fost anulată sau ştearsă din cazierul judiciar, în conformitate cu procedurile prevăzute de lege.

[13 decembrie 2012]

CAPITOLUL III

Circumstanţe care exclud răspunderea penală

Secţiunea 28. Tipuri de circumstanţe care exclud răspunderea penală

Circumstanţele care exclud răspunderea penală, chiar dacă actele comise în astfel de circumstanţe întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni prevăzute de prezenta lege, sunt legitima apărare necesară, detenţia cauzatoare de vătămare personală, starea de necesitate, riscul profesional justificabil, precum şi executarea unei comenzi sau a unui ordin infracţional.

Secţiunea 29. Legitima apărare necesară

(1) Legitima apărare necesară este un act care este săvârşit în apărarea intereselor statului sau ale publicului sau a drepturilor proprii sau ale unei alte persoane, precum şi în apărarea unei persoane împotriva unui atac, a unei ameninţări cu un atac, astfel încât este cauzată o vătămarea a atacatorului. Răspunderea penală pentru acest act se aplică dacă limitele legitimei apărări necesare au fost depăşite.

(2) Actele de protecţie vădit disproporţionate faţă de caracterul şi gravitatea atacului, care nu erau necesare pentru prevenirea sau respingerea atacului şi care cauzează vătămări atacatorului sunt considerate ca depăşind limitele legitimei apărări necesare.

(3) Cauzarea de vătămări atacatorului din culpă, respingând în acelaşi timp un atac, nu este pasibilă de o sancţiune penală.

(4) O persoană are dreptul la legitima apărare necesară, indiferent de posibilităţile de evitare a atacului sau de posibilitatea de orientare spre alte persoane pentru a obţine ajutor.

Secţiunea 30. Legitima apărare aparentă

(1) Legitima apărare aparentă apare atunci când un atac real, astfel cum se menţionează în secţiunea 29 din prezenta lege, nu există, însă o persoană consideră în mod eronat că un astfel de atac este în curs de desfăşurare.

(2) În cazurile în care circumstanţele faptei au oferit o bază pentru a presupune că un atac real are loc, însă persoana care a întreprins măsurile defensive nu ştia că această presupunere era eronată şi, în plus, aceasta nu ar fi putut şi, pe de altă parte, nu ar fi trebuit să cunoască acest lucru, actele acestei persoane sunt considerate drept legitimă apărare necesară.

(3) Persoana care a depăşit limitele legitimei apărări, ce ar fi permisă în situaţia unui atac real corespunzător, este în mod similar trasă la răspundere şi pentru depăşirea limitelor legitimei apărări necesare.

(4) Persoana care cauzează prejudicii ce corespund elementelor unei infracţiuni penale săvârşite asupra unui atacator aparent, fără să ştie că atacul este aparent, chiar dacă în circumstanţele actuale aceasta ar fi trebuit şi ar fi putut şti acest lucru, este trasă la răspundere pentru infracţiunea în cauză în acelaşi mod ca pentru o infracţiune comisă din culpă.

Secţiunea 31. Detenţia cauzatoare de vătămare personală

(1) Detenţia cauzatoare de vătămare personală constituie un act îndreptat împotriva unei persoane care comite sau a comis o infracţiune. Răspunderea penală pentru acest act nu se aplică în cazul în care prejudiciul permis a fi cauzat persoanei nu este, în mod evident, disproporţionat în raport cu natura faptei, nesupunerii sau opoziţiei acesteia.

(2) Persoana care, în cursul detenţiei, a încălcat condiţiile privind detenţia, este răspunzătoare pentru încălcarea acestor condiţii.

(3) În cazul în care actele prin care s-a produs o vătămare persoanei care urmează să fie reţinută nu au fost necesare pentru arestarea sa, se aplică răspunderea generală pentru vătămarea cauzată.

(4) Detenţia din culpă a unei persoane nu este pasibilă de o sancţiune penală.

Secţiunea 32. Starea de necesitate

Starea de necesitate este un act pe care o persoană îl comite pentru a preveni o vătămare care ameninţă interesele statului sau ale populaţiei, drepturile persoanei sau ale altei persoane, în cazul în care, în circumstanţele actuale, nu a fost posibil să se prevină vătămarea în cauză prin alte mijloace şi dacă vătămarea cauzată este mai mică decât cea care a fost prevenită. Starea de necesitate exclude răspunderea penală.

Secţiunea 33. Riscul profesional justificabil

(1) Răspunderea penală nu se aplică vătămării care a fost săvârşită prin intermediul unui act profesional care are elementele constitutive ale unei infracţiuni, dacă acest act a fost comis pentru a atinge un obiectiv util din punct de vedere social, care nu a fost posibil să fie obţinut prin alte mijloace. Riscul profesional asociat cu acest act este considerat justificabil dacă persoana care a permis riscul a luat toate măsurile necesare pentru a preveni vătămarea intereselor protejate legal.

(2) Riscul nu este considerat justificat dacă este asociat, cu intenţie, cu o ameninţare pentru viaţa mai multor persoane sau dacă ameninţă să provoace un dezastru ecologic sau public.

Secţiunea 34. Executarea comenzilor sau a ordinelor infracţionale

(1) Executarea unei comenzi sau a unui ordin infracţional de către persoana care l-a executat se justifică doar în cazurile în care persoana nu cunoştea caracterul penal al comenzii sau al ordinului, acesta nefiind evident. În astfel de cazuri, răspunderea penală se aplică, totuşi, în cazul comiterii crimelor împotriva umanităţii şi împotriva păcii, a crimelor de război sau a genocidului.

(2) O persoană care nu a executat o comandă sau un ordin infracţional nu răspunde penal.

CAPITOLUL IV

Pedeapsa

Secţiunea 35. Pedeapsa şi obiectivul acesteia

(1) În conformitate cu dreptul penal, pedeapsa este o măsură obligatorie pe care instanţa, în limitele stabilite de prezenta lege, o pronunţă în numele statului împotriva persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni sau în cazurile prevăzute de lege, determinate de procuror prin întocmirea unui ordin cu privire la pedeapsă.

(2) Obiectivul pedepsei este:

1) protejarea siguranţei publice;

2) restabilirea justiţiei;

3) pedepsirea infractorului pentru comiterea unei infracţiuni;

4) resocializarea persoanei condamnate;

5) asigurarea că persoana condamnată şi alte persoane respectă legea şi se abţin de la comiterea de infracţiuni.

[28 septembrie 2005; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 36. Forme de pedeapsă

(1) Una dintre următoarele pedepse de bază poate fi pronunţată împotriva unei persoane care a comis o infracţiune:

1) [1 decembrie 2011];

2) privarea de libertate;

3) [13 decembrie 2012];

4) [13 decembrie 2012];

5) munca în folosul comunităţii; sau

6) amenda.

(2) Pe lângă o pedeapsă de bază, următoarele pedepse complementare pot fi pronunţate:

1) confiscarea bunurilor;

2) deportarea din Republica Letonia;

21) munca în folosul comunităţii;

3) amenda;

4) restricţionarea drepturilor;

5) [8 iulie 2011];

51) supravegherea cu probaţiune; şi

6) [13 decembrie 2012].

(3) Pentru persoana care a săvârşit o abatere penală sau o crimă puţin gravă, procurorul, în stabilirea unui ordin cu privire la o pedeapsă, poate specifica amenda sau o pedeapsă cu munca în folosul comunităţii, precum şi o pedeapsă complementară – restricţionarea drepturilor sau supravegherea cu probaţiune.

(4) Procedurile pentru executarea unei pedepse se stabilesc în conformitate cu legislaţia.

[12 februarie 2004; 28 septembrie 2005; 8 decembrie 2005; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 1 decembrie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 37. Pedeapsa cu moartea

[1 decembrie 2011]

Secţiunea 38. Privarea de libertate

(1) Privarea de libertate este pedeapsa obligatorie cu detenţia unei persoane.

(2) Privarea de libertate este stabilită pentru un termen de cel puţin cincisprezece zile şi cel mult cincisprezece ani, iar pentru crime deosebit de grave – pentru un termen de cel mult douăzeci de ani.

(21) În cazuri expres prevăzute de această lege, privarea de libertate temporară pentru cel mult trei luni poate fi stabilită pentru infracţiuni penale şi crime pentru care prezenta lege prevede privarea de libertate pentru cel mult cinci ani.

(3) În cazurile anume prevăzute de prezenta lege, privarea de libertate poate fi stabilită pe viaţă (detenţie pe viaţă).

(4) Termenul de privare de libertate se stabileşte în ani şi luni, iar în cazurile prevăzute de prezenta lege, şi în zile.

[16 iunie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 39. Arestul preventiv

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 40. Munca în folosul comunităţii

(1) Munca în folosul comunităţii, ca pedeapsă de bază sau ca pedeapsă complementară, este participarea obligatorie la serviciul public indispensabil, pe care o persoană condamnată sau o persoană pentru care munca în folosul comunităţii a fost dispusă printr-un ordin al procurorului public referitor la pedeapsă o execută ca pedeapsă prin prestarea muncii în zona de la locul de reşedinţă, astfel cum stabileşte autoritatea de implementare a muncii în folosul comunităţii, în timpul liber, în afara muncii obişnuite sau a studiilor şi fără remunerare. Munca în folosul comunităţii se stabileşte pentru un mandat de cel puţin patruzeci de ore şi nu poate depăşi două sute optzeci de ore. Procurorul, la dispunerea muncii în folosul comunităţii în ordinul referitor la pedeapsă, poate aplica nu mai mult de jumătate din durata maximă a muncii în folosul comunităţii prevăzută în prezenta secţiune. Munca în folosul comunităţii, ca pedeapsă complementară, poate fi stabilită pentru o perioadă de cel puţin patruzeci de ore şi cel mult o sută de ore pentru persoanele cărora li s-a impus o pedeapsă cu suspendare.

(2) Munca în folosul comunităţii nu se aplică persoanelor care nu sunt apte să muncească.

(3) În cazul în care o persoană care a primit pedeapsa cu muncă în folosul comunităţii sau o persoană pentru care a fost stabilită munca în folosul comunităţii printr-un ordin al unui procuror referitor la pedeapsă se sustrage, cu rea-credinţă, de la ispăşirea pedepsei, instanţa va înlocui pedeapsa neexecutată cu privarea temporară de libertate, calculând patru ore de muncă ca fiind o zi de privare temporară de libertate.

(4) La propunerea unei instituţii de executare a pedepselor instanţa poate scuti de executarea pedepsei o persoană care a fost condamnată la pedeapsa cu muncă în folosul comunităţii sau căreia munca în folosul comunităţii i-a fost dispusă printr-un ordin al procurorului referitor la pedeapsă, dacă munca în folosul comunităţii a fost stabilită pentru cel puţin optzeci de ore şi dacă persoana execută munca în folosul comunităţii şi alte sarcini impuse în mod exemplar şi dacă, de fapt, mai puţin de jumătate din pedeapsa dispusă a fost ispăşită.

[25 aprilie 2002; 17 octombrie 2002; 28 aprilie 2005; 28 septembrie 2005; 16 iunie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 41. Amenzi

(1) Amenda este o sumă de bani a cărei plată este dispusă de instanţa judecătorească sau de procuror în favoarea statului în termen de 30 de zile, în valoarea stabilită în prezenta secţiune, ca pedeapsă de bază, dar, pe de altă parte, şi ca pedeapsă complementară.

(2) Amenda, ca pedeapsă de bază proporţională cu prejudiciul cauzat de infracţiune şi situaţia financiară a infractorului, se stabileşte:

1) pentru o încălcare penală – o sumă de trei ori şi de cel mult o sută de ori salariul minim lunar stabilit în Republica Letonia;

2) pentru o crimă mai puţin gravă – o sumă de cinci şi de cel mult o sută cincizeci de ori salariul minim lunar stabilit în Republica Letonia;

3) pentru o crimă gravă pentru care privarea de libertate pe o perioadă ce nu depăşeşte cinci ani este prevăzută în prezenta lege – pentru o sumă de zece şi de cel mult două sute de ori salariul minim lunar stabilit în Republica Letonia.

(21) Amenda se stabileşte pentru suma salariului lunar minim prevăzut în Republica Letonia la momentul judecăţii, indicându-se cuantumul amenzii în unităţi monetare ale Republicii Letonia. Procurorul poate impune o amendă în cuantum de maximum jumătate din suma maximă a amenzii prevăzute la al doilea paragraf din prezenta secţiune, ţinând seama de salariul minim lunar stabilit în Republica Letonia la momentul respectiv, atunci când ordinul referitor la pedeapsă este redactat şi indicând cuantumul acestei amenzi în unităţi monetare ale Republicii Letonia în ordinul referitor la pedeapsă.

(22) În conformitate cu prejudiciul cauzat de infracţiune şi cu situaţia financiară a infractorului, instanţa poate dispune amenda, ca pedeapsă de bază, şi pentru comiterea unor crime grave, pentru care este prevăzută în prezenta lege pedeapsa privativă de libertate pe o perioadă de cel puţin cinci ani, precum şi pentru comiterea unor crime deosebit de grave, dacă aceste infracţiuni nu au provocat decesul unei fiinţe umane, nu au cauzat vătămarea corporală gravă sau tulburări de natură psihică cel puţin unei persoane sau vătămări corporale mai puţin grave ori tulburări de natură psihică mai multor persoane, nu sunt legate de violenţă sau de ameninţarea cu violenţa, nu sunt legate de manipularea ilegală de substanţe narcotice şi psihotrope şi nu au fost săvârşite în grup organizat, pentru o sumă de două sute unu ori şi de cel mult patru sute de ori salariul minim lunar stabilit în Republica Letonia.

(3) Amenda, ca pedeapsă complementară proporţională cu prejudiciul cauzat de infracţiune şi cu situaţia financiară a infractorului, se stabileşte pentru o valoare de cel puţin trei ori, dar de cel mult o sută de ori salariul minim lunar prevăzut în Republica Letonia la momentul judecăţii, indicându-se cuantumul amenzii în unităţi monetare ale Republicii Letonia.

(4) Situaţia financiară a infractorului se determină prin evaluarea nu numai a posibilităţilor acestuia de a plăti amenda imediat, ci şi, de asemenea, a posibilităţilor de a obţine veniturile previzibile cu care şi-ar putea îndeplini obligaţia de a plăti amenda în termenul prevăzut de lege.

(5) Instanţa sau procurorul, după caz, poate diviza plata amenzii în termeni de plată sau poate suspenda plata pentru o perioadă de timp care să nu fie mai lungă de un an de zile începând din ziua în care a intrat în vigoare o hotărâre sau un ordin referitor la pedeapsă.

(6) Dacă o amendă nu este plătită, atunci, în cazurile în care suma menţionată este de cel mult treizeci de ori mai mare decât salariul minim lunar, aceasta va fi înlocuită cu privarea temporară de libertate, calculându-se patru zile de privare temporară de libertate la un salariu minim lunar, fără a depăşi totuşi trei luni de privare temporară de libertate; dacă amenda a fost stabilită între treizeci şi unu şi cel mult două sute de ori mai mare decât salariul minim lunar, aceasta va fi înlocuită cu o pedeapsă privativă de libertate, calculându-se patru zile de privare de libertate pentru un salariu minim lunar, fără a depăşi totuşi un an de privare de libertate; dacă amenda a fost stabilită la mai mult de două sute de ori salariul minim lunar, aceasta va fi înlocuită cu o pedeapsă privativă de libertate o va înlocui, calculându-se cinci zile de privare de libertate pentru un salariul minim lunar, fără a depăşi totuşi cinci ani de privare de libertate.

(7) În cazul în care amenda sau o parte din amendă este plătită pe parcursul termenului în care o persoană condamnată execută o pedeapsă privativă de libertate în locul unei amenzi, persoana condamnată este eliberată sau termenul pedepsei cu privare de libertate se reduce în conformitate cu partea din cuantumul amenzii plătite. La reducerea duratei pedepsei, conform celor indicate, durata privării de libertate va fi inclusă în proporţiile stabilite de instanţă.

[12 februarie 2004; 28 septembrie 2005; 16 iunie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 42. Confiscarea bunurilor

(1) Confiscarea bunurilor este reprezentată de înstrăinarea obligatorie în patrimoniul statului, fără vreo despăgubire, a bunurilor deţinute de o persoană condamnată. Confiscarea bunurilor poate fi prevăzută ca pedeapsă complementară. Bunurile deţinute de o persoană condamnată, pe care aceasta le-a transferat unei alte persoane fizice sau juridice pot fi confiscate.

(2) Confiscarea bunurilor poate fi prevăzută numai în cazurile prevăzute în partea specială din prezenta lege.

(3) Instanţa, la momentul dispunerii măsurii confiscării bunurilor, va indica în detaliu bunurile care urmează să fie confiscate. Instanţa, la stabilirea confiscării bunurilor pentru o infracţiune împotriva siguranţei traficului, va avea în vedere vehiculul în cauză.

(4) Bunurile indispensabile ale persoanei condamnate sau ale persoanelor aflate în întreţinerea sa, care nu pot fi confiscate, sunt cele prevăzute de lege.

[12 februarie 2004; 6 octombrie 2005; 21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 43. Deportarea din Republica Letonia

(1) Un cetăţean al altui stat sau o persoană care are permis de şedere permanentă în alt stat poate fi deportat de pe teritoriul Republicii Letonia în cazul în care instanţa consideră că, având în vedere împrejurările cauzei şi personalitatea infractorului, nu este permis ca acesta să rămână în Republica Letonia.

(2) Această pedeapsă poate fi pronunţată ca pedeapsă complementară împreună cu privarea de libertate sau cu amenda, stabilind interdicţia de intrare pe o perioadă între trei şi zece ani şi fiind executată numai după ce pedeapsa de bază a fost executată sau după eliberarea condiţionată înaintea de încheierea pedepsei, în conformitate cu procedurile prevăzute de lege sau după intrarea în vigoare a unei hotărâri, în caz de condamnare cu suspendare. Perioada de executare a pedepsei complementare se calculează începând de la data la care persoana a fost deportată din Republica Letonia.

[13 decembrie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 44. Restricţionarea drepturilor

(1) Restricţionarea drepturilor este privarea de anumite drepturi sau stabilirea unei interdicţii pentru o persoană de a exercita anumite drepturi, de a ocupa o anumită funcţie, de a desfăşura un anumit tip de activitate profesională sau de altă natură, de a vizita anumite locuri sau evenimente.

(2) Restricţionarea drepturilor este o pedeapsă complementară pronunţată de instanţă, ce revocă drepturile prevăzute în partea specială a prezentei legi sau care stabileşte o interdicţie pentru o perioadă de cel puţin un an şi de cel mult cinci ani sau este stabilită de procuror prin întocmirea unui ordin referitor la pedeapsă pentru o anumită perioadă de timp, care să nu fie mai lungă de jumătate din perioada de timp pentru restricţionarea maximă a drepturilor prevăzute în partea specială a prezentei legi. În funcţie de tipul şi natura infracţiunii, în cazurile prevăzute în partea specială a prezentei legi, o persoană poate, de asemenea, să aibă restricţionate drepturile pentru o perioadă mai lungă, cu toate acestea, termenul nu poate depăşi zece ani.

(3) În funcţie de natura infracţiunii, instanţa poate, de asemenea, să hotărască restricţionarea drepturilor în cazul în care o astfel de pedeapsă nu a fost prevăzută în partea specială a prezentei legi sau dacă, pe lângă restricţionarea prevăzută în partea specială a prezentei legi poate fi stabilită şi o altă restricţionare de drepturi.

(4) În cazul în care o persoană a fost condamnată cu o pedeapsă privativă de libertate şi cu restricţionarea drepturilor, atunci interdicţia menţionată în prezenta secţiune se aplică nu numai perioadei în care persoana execută privarea de libertate, ci şi perioadei ce trebuie executată pentru pedeapsa complementară dispusă prin hotărâre, calculată începând cu ziua în care persoana în cauză termină de executat pedeapsa de bază. La stabilirea unei astfel de pedepse complementare pe lângă pedeapsa cu suspendare, perioada de executare a pedepsei complementare se calculează din prima zi a perioadei probaţiunii prevăzută pentru persoana în cauză. La stabilirea unei astfel de pedepse complementare împreună cu alte forme de pedeapsă de bază, perioada pentru executarea pedepsei complementare se calculează începând de la data la care persoana respectivă începe să execute pedeapsa de bază.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 441. Interdicţia de a candida la alegerile în Saeima, Parlamentul European, Consiliul local, Consiliul judeţean şi Consiliul parohial

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 45. Supravegherea poliţiei

[8 iulie 2011]

Secţiunea 451. Supravegherea de către serviciul de probaţiune

(1) Supravegherea de către serviciul de probaţiune este o pedeapsă complementară pe care instanţa sau procurorul o poate pronunţa într-un ordin cu privire la pedeapsă, ca măsură obligatorie, pentru a asigura supravegherea comportamentului unei persoane condamnate sau al unei persoane a cărei pedeapsă complementară a fost stabilită prin ordinul procurorului, pentru a încuraja reintegrarea socială a acestei persoane şi a o împiedica să comită noi infracţiuni.

(2) Supravegherea de către serviciul de probaţiune este dispusă numai în cazurile prevăzute în partea specială a prezentei legi, pentru o perioadă de cel puţin un an şi de cel mult trei ani. Procurorul, în momentul stabilirii în ordinul cu privire la pedeapsă a supravegherii de către serviciul de probaţiune, poate impune cel mult jumătate din durata maximă a supravegherii, prevăzută în partea specială a prezentei legi.

(3) În cursul perioadei de supraveghere de către serviciul de probaţiune persoana condamnată sau persoana a cărei pedeapsă complementară a fost stabilită prin ordinul procurorului cu privire la pedeapsă exercită sarcinile stabilite de serviciul de probaţiune.

(4) În cazul în care probaţiunea se aplică împreună cu privarea de libertate, executarea acesteia este începută după executarea pedepsei de bază, iar, în cazul în care se dispune o amendă sau o pedeapsă cu muncă în folosul comunităţii – din momentul în care persoana respectivă începe ispăşirea pedepsei de bază. În cazurile în care o persoană este eliberată condiţionat de executarea unei pedepse privative de libertate înainte de terminarea acesteia, pedeapsa complementară – supravegherea de către serviciul de probaţiune – începe din momentul încheierii supravegherii persoanei în urma eliberării condiţionate dinainte de terminarea pedepsei.

(5) Instanţa poate reduce sau revoca termenul supravegherii de către serviciul de probaţiune, conform unei solicitări a serviciului de probaţiune.

(6) În cazul în care o persoană condamnată sau o persoană a cărei pedeapsă complementară a fost stabilită prin ordinul procurorului comite o nouă infracţiune pe durata perioadei de ispăşire a pedepsei complementare, instanţa va înlocui pedeapsa complementară rămasă neexecutată cu o pedeapsă privativă de libertate şi va stabili pedeapsa finală în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în secţiunile 51 şi 52 din prezenta lege.

(7) În cazul în care o persoană pentru care a fost stabilită supravegherea de către serviciul de probaţiune, prin hotărârea instanţei sau prin ordin al procurorului privind o pedeapsă, încalcă dispoziţiile acestora fără un motiv justificat, instanţa judecătorească, în urma primirii prezentării serviciului de probaţiune, poate înlocui pedeapsa complementară neexecutată cu o pedeapsă privativă de libertate, socotind două zile de supraveghere în perioada de probaţiune ca fiind o zi de privare de libertate.

[8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

CAPITOLUL V

Stabilirea pedepsei

Secţiunea 46. Principii generale pentru stabilirea pedepsei

(1) O pedeapsă se stabileşte în cuantumul stabilit pentru infracţiunea săvârşită în partea specială a prezentei legi, conform dispoziţiilor din partea generală a acesteia.

(2) La stabilirea tipului de pedeapsă vor fi luate în considerare natura şi prejudiciul cauzat de infracţiunea săvârşită, precum şi persona infractorului.

(3) La stabilirea cuantumului de pedeapsă vor fi luate în considerare circumstanţele de agravare sau de atenuare a răspunderii.

(4) Pedeapsa privativă de libertate pentru o abatere penală şi pentru o crimă mai puţin gravă se dispune în cazul în care scopul pedepsei nu poate fi atins prin dispunerea oricăror tipuri de pedepse mai uşoare stabilite în sancţiunile prevăzute pentru faptele respective.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 47. Circumstanţe atenuante

(1) Următoarele circumstanţe sunt considerate circumstanţe de atenuare a răspunderii:

1) autorul şi-a recunoscut vinovăţia, a mărturisit şi a regretat sincer infracţiunea săvârşită;

2) autorul a susţinut în mod activ divulgarea şi anchetarea infracţiunii;

3) autorul a compensat în mod voluntar prejudiciile cauzate victimei prin infracţiune sau a eliminat prejudiciile cauzate;

4) autorul a facilitat divulgarea unei crime comise de altă persoană;

5) infracţiunea a fost săvârşită ca urmare a unui comportamentul ilegal sau imoral al victimei;

6) infracţiunea a fost săvârşită cu depăşirea condiţiilor referitoare la legitima apărare necesară, necesitatea extremă, detenţia persoanei care a comis infracţiunea, riscul profesional justificabil, legalitatea executării unei comenzi şi a unui ordin;

7) infracţiunea a fost săvârşită de o persoană cu capacitate mentală redusă.

(2) La stabilirea unei pedepse, circumstanţele care nu sunt prevăzute de prezenta lege şi care sunt legate de infracţiunea comisă pot fi considerate circumstanţe de atenuare a răspunderii.

(3) O circumstanţă care este prevăzută în prezenta lege ca element constitutiv al unei infracţiuni nu poate fi considerată circumstanţă atenuantă.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 48. Circumstanţe agravante

(1) Următoarele pot fi considerate circumstanţe agravante:

1) infracţiunea este săvârşită în concurs real de infracţiuni sau în stare de recidivă;

2) infracţiunea a fost comisă de un grup de persoane;

3) infracţiunea a fost comisă profitând cu rea-credinţă de o funcţie oficială sau de încrederea unei alte persoane;

4) infracţiunea a provocat consecinţe grave;

5) infracţiunea a fost comisă asupra unei femei, ştiind că aceasta este însărcinată;

6) infracţiunea a fost comisă asupra unei persoane care nu a împlinit încă vârsta de cincisprezece ani sau împotriva unei persoane, profitând de starea ei de neajutorare sau de infirmitatea ei din cauza vârstei înaintate;

7) infracţiunea a fost comisă asupra unei persoane, profitând de dependenţa ei de infractor, oficială, financiară sau de altă natură;

8) infracţiunea a fost comisă cu cruzime sau cu umilirea victimei;

9) infracţiunea a fost comisă profitând de circumstanţele unui dezastru public;

10) infracţiunea a fost comisă prin utilizarea de arme sau explozivi sau în alt mod în periculos;

11) infracţiunea a fost comisă din dorinţa de a obţine bunuri;

12) infracţiunea a fost comisă sub influenţa alcoolului, a substanţelor narcotice, psihotrope, toxice sau a altor substanţe ameţitoare;

13) persoana care a comis infracţiunea, în scopul reducerii pedepsei sale, a furnizat, cu intenţie, informaţii false privind săvârşirea unei infracţiuni comise de o altă persoană;

14) infracţiunea a fost comisă din cauza unor motive rasiste;

15) infracţiunea de violenţă sau ameninţări de violenţă a fost comisă asupra unei persoane cu care infractorul are legături de primul sau al doilea grad de rudenie, asupra soţului/soţiei sau fostului soţ/fostei soţii sau asupra unei persoane cu care infractorul are sau a avut o relaţie maritală neînregistrată sau asupra unei persoane împreună cu care infractorul deţine o gospodărie.

(2) În funcţie de caracterul infracţiunii, se poate decide să nu se ia în considerare niciuna din circumstanţele menţionate la paragraful (1) din prezenta secţiune ca fiind agravante.

(3) La stabilirea pedepsei, circumstanţele ce nu sunt prevăzute în prezenta lege nu pot fi considerate drept circumstanţe agravante.

(4) O circumstanţă care este prevăzută în prezenta lege ca element constitutiv al unei infracţiuni nu poate fi considerată agravantă.

[27 mai 2004; 12 octombrie 2006; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 49. Stabilirea unei pedepse mai mici decât pedeapsa prevăzută de lege

(1) În cazul în care instanţa, luând în considerare diferite circumstanţe atenuante şi personalitatea infractorului, consideră că este necesar să se impună o pedeapsă mai mică decât limita minimă prevăzută pentru infracţiunea respectivă de prezenta lege, poate reduce pedeapsa în mod corespunzător, indicând motivele acestei decizii în hotărâre.

(11) La stabilirea pedepsei privative de libertate care este mai mică decât limita minimă pentru infracţiune prevăzută de partea specială a legii, unei persoane nu i poate impune o pedeapsă mai mică de:

1) jumătate din pedeapsa minimă pentru comiterea unei crime grave, astfel cum prevede secţiunea corespunzătoare;

2) două treimi din pedeapsa minimă pentru comiterea unei crime deosebit de grave, prevăzut în sancţiunea din secţiunea corespunzătoare.

(2) În cazul unei crime deosebit de grave, pentru care pedeapsa privativă de libertate prevăzută de prezenta lege este mai mare de cinci ani, instanţa, luând în considerare circumstanţele de atenuare a răspunderii penale şi personalitatea infractorului, poate stabili o pedeapsă mai mică pentru comiterea unei astfel de crime deosebit de grave, în cazul în care infracţiunea nu a provocat uciderea unei fiinţe umane, nu a cauzat vătămare corporală sau psihică gravă cel puţin unei persoane sau vătămări corporale mai puţin grave mai multor persoane, nu s-a comis prin violenţă, ameninţare cu violenţa sau prin manipularea ilegală de substanţe narcotice şi psihotrope şi nu a fost comisă într-un grup organizat.

(3) Paragrafele unu şi doi din prezenta secţiune nu se aplică în cazul în care instanţa a constatat faptul că infracţiunea a fost comisă în circumstanţe agravante.

(4) [8 noiembrie 2007]

[25 aprilie 2002; 8 noiembrie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 491. Stabilirea pedepsei în cazul nerespectării dreptului la finalizarea procedurilor penale într-un termen rezonabil

(1) În cazul în care stabileşte că nu a fost respectat dreptul unei persoane la finalizarea procedurilor penale în termen rezonabil, instanţa poate:

1) lua această circumstanţă în considerare la stabilirea pedepsei şi poate diminua pedeapsa;

2) stabili o pedeapsă care este mai mică decât limita minimă prevăzută de lege pentru infracţiunea în cauză; sau

3) stabili un alt tip de pedeapsă, mai mică decât cea prevăzută de lege pentru infracţiunea în cauză.

(2) În cazul în care instanţa stabileşte că dreptul unei persoane la finalizarea procedurilor penale într-un termen rezonabil nu a fost respectat şi persoana a comis o infracţiune pentru care este prevăzută pedeapsa detenţiunii pe viaţă în partea specială a legii penale, instanţa poate stabili o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de douăzeci de ani în locul pedepsei cu închisoarea pe viaţă.

[21 octombrie 2010; 1 decembrie 2011]

Secţiunea 50. Stabilirea pedepsei pentru mai multe infracţiuni

(1) În cazul în care o persoană a comis mai multe infracţiuni independente, instanţa, la pronunţarea hotărârii sau procurorul, prin redactarea unui ordin în privinţa pedepsei, va stabili pedeapsa separat pentru fiecare infracţiune în parte. Într-un astfel de caz, pedeapsa finală se va stabili în funcţie de concursul de infracţiuni, incluzând pedeapsa mai mică în pedeapsa cea mai gravă sau însumând în întregime sau parţial pedepsele impuse.

(2) În cazul în care toate infracţiunile care intră în concurs reprezintă abateri penale sau crime mai puţin grave, pedeapsa finală se stabileşte incluzând pedeapsa mai mică în cea mai gravă sau însumând, de asemenea, în întregime sau parţial pedepsele impuse. Într-un astfel de caz, cuantumul total sau durata pedepsei poate depăşi cuantumul maxim sau durata pedepsei prevăzute pentru cele mai grave din infracţiunile comise, dar nu mai mult de jumătate din cuantumul maxim sau durata pedepsei prevăzute pentru cele mai grave infracţiuni comise. La elaborarea ordinului în privinţa pedepsei, procurorul nu poate stabili cuantumul total sau durata pedepsei care să depăşească cuantumul maxim sau durata pedepsei prevăzute pentru cele mai grave infracţiuni comise.

(3) Dacă cel puţin o infracţiune care intră în concursul de infracţiuni este gravă sau deosebit de gravă, pedeapsa finală se determină, în întregime sau parţial, prin însumarea pedepselor impuse. Într-un astfel de caz, cuantumul total sau durata pedepsei poate depăşi cuantumul maxim sau durata pedepsei prevăzute pentru cea mai gravă dintre infracţiunile comise, dar nu mai mult de jumătate din cuantumul maxim sau din durata pedepsei prevăzute pentru cea mai gravă dintre infracţiunile comise. Durata totală a pedepselor privative de libertate (cu excepţia detenţiunii pe viaţă) însumate nu trebuie să depăşească douăzeci şi cinci de ani, iar în situaţia în care a fost comisă o crimă deosebit de gravă, provocând decesul victimei, durata totală a pedepsei privative de libertate poate fi, de asemenea, stabilită pentru toată viaţa (detenţiunea pe viaţă).

(4) O pedeapsă complementară, asemeni unei pedepse de bază, se stabileşte separat pentru fiecare dintre infracţiuni şi, ulterior, pentru concursul de infracţiuni împreună cu o pedeapsă de bază. Pedepsele complementare pronunţate separat pentru fiecare dintre infracţiuni se adaugă la pedeapsa de bază stabilită pentru concursul de infracţiuni.

(5) Instanţa stabileşte pedeapsa în conformitate cu aceeaşi procedură în cazul în care, după pronunţarea unei hotărâri sau a unui ordin de către procuror în ceea ce priveşte pedeapsa, se constată că persoana este, de asemenea, vinovată de o altă infracţiune, pe care o săvârşise înainte de pronunţarea hotărârii sau înainte de întocmirea ordinului procurorului public cu privire la pedeapsa din prima situaţie. În acest caz, durata pedepsei include pedeapsa care a fost deja executată integral sau parţial după pronunţarea primei hotărâri. În cazul în care durata pedepsei privative de libertate condiţionate stabilite printr-o hotărâre depăşeşte durata pedepsei privative de libertate stabilite printr-o altă hotărâre, durata pedepsei privative de libertate stabilite condiţionat se va adăuga, integral sau parţial, la durata pedepsei privative de libertate.

(6) Cuantumul total sau durata pedepsei finale stabilite în conformitate cu procedurile specificate în prezenta secţiune pot depăşi cuantumul maxim sau durata stabilită pentru tipul respectiv de pedeapsă.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 51. Stabilirea pedepsei după pronunţarea mai multor hotărâri

(1) Dacă, după pronunţarea hotărârii, dar înainte de executarea integrală a pedepsei, persoana condamnată a comis o nouă infracţiune, instanţa adaugă, în întregime sau parţial, pedeapsa care nu a fost executată după pronunţarea hotărârii anterioare la pedeapsa stabilită în noua hotărâre.

(11) La stabilirea unei pedepse după pronunţarea mai multor hotărâri, la pedeapsa nouă se va adăuga cel puţin o treime din pedeapsa rămasă neexecutată, în cazul în care:

1) o persoană care a fost condamnată pentru o crimă gravă sau deosebit de gravă a comis o crimă gravă sau deosebit de gravă în timpul pedepsei neexecutate;

2) este incidentă starea de recidivă;

3) noua infracţiune a fost comisă în timpul perioadei de probaţiune stabilite de instanţă;

4) noua infracţiune a fost comisă în perioada în care o persoană a fost eliberată condiţionat, înainte de executarea pedepsei de bază.

(2) Pedeapsa finală prevăzută în mai multe hotărâri depăşeşte pedeapsa care a fost dispusă pentru infracţiunea nou săvârşită, precum şi partea din pedeapsă care nu a fost executată după pronunţarea hotărârii anterioare.

(3) La însumarea pedepselor prevăzute în mai multe hotărâri, cuantumul total sau durata pedepsei poate să depăşească cuantumul maxim sau durata prevăzută pentru respectiva pedeapsă, dar nu cu mai mult de jumătate din cuantumul maxim sau din durata stabilită pentru respectiva pedeapsă. Durata totală a pedepselor privative de libertate însumate (cu excepţia detenţiunii pe viaţă) nu trebuie să depăşească treizeci de ani, dar în cazul în care a fost comisă o crimă deosebit de gravă, care provoacă decesul unei victime, durata totală a pedepsei privative de libertate poate fi, de asemenea, stabilită pentru toată viaţa (detenţiunea pe viaţă).

(4) O hotărâre judecătorească, în sensul secţiunilor 51 şi 52 din prezenta lege, este, de asemenea, şi ordinul procurorului referitor la pedeapsă.

[13 decembrie 2007; 21 octombrie 2010; 13 octombrie 2012]

Secţiunea 52. Dispoziţii pentru adăugarea şi înlocuirea de pedepse

(1) La însumarea pedepselor pentru mai multe infracţiuni într-o hotărâre sau în mai multe hotărâri, o zi de pedeapsă privativă de libertate corespunde cu:

1) [13 decembrie 2012];

2) opt ore de muncă în folosul comunităţii;

3) [8 iulie 2011]; sau

4) două zile de supraveghere de către serviciul de probaţiune.

(2) O pedeapsă cu amendă sau cu restricţionarea unor drepturi, în cazul în care astfel de pedepse sunt aplicate în coroborare cu o pedeapsă privativă de libertate sau cu munca în folosul comunităţii, este executată în mod independent. În cazul unei condamnări cu suspendare, pedeapsa complementară – munca în folosul comunităţii – trebuie executată independent de la începerea perioadei probaţiunii.

(21) Dacă pedepsele de bază – munca în folosul comunităţii şi privarea de libertate, a căror durată nu depăşeşte trei ani împreună – au fost pronunţate pentru mai multe infracţiuni într-o hotărâre, pedeapsa – munca în folosul comunităţii – trebuie executată în mod independent. În astfel de cazuri, executarea muncii în folosul comunităţii trebuie începută după executarea pedepsei privative de libertate, iar în cazul unei condamnări cu suspendare – imediat după intrarea în vigoare a hotărârii.

(3) La stabilirea pedepselor care nu au fost menţionate la primul paragraf al prezentei secţiuni, instanţa judecătorească, luând în considerare orice arestare preventivă, partea din pedeapsă deja executată sau un termen de aplicare a măsurilor obligatorii de natură medicală, poate reduce pedeapsa sau poate scuti complet infractorul de executarea pedepsei.

(4) Durata unei pedepse se calculează în ani, luni şi zile. Instanţa judecătorească va deduce arestul preventiv ca făcând parte dintr-o pedeapsă, calculând o zi de arest preventiv ca fiind o zi de privare de libertate.

(5) Arestul preventiv sau o parte dintr-o pedeapsă executată se consideră ca făcând parte din pedeapsă, în conformitate cu dispoziţiile primului paragraf al prezentei secţiuni.

(6) Arestul la domiciliu este luat în considerare ca parte din durata pedepsei privative de libertate. O zi de arest la domiciliu este echivalentă cu o zi de privare de libertate.

[12 iunie 2003; 28 septembrie 2005; 16 iunie 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 53. Stabilirea pedepsei pentru pregătirea unei crime şi pentru tentativa săvârşirii unei crime

La stabilirea pedepsei pentru pregătirea unei crime sau a tentativei săvârşirii unei crime, instanţa ţine seama de natura actelor săvârşite de infractor şi de prejudiciul cauzat de acesta, de gradul de realizare a intenţiei criminale şi de motivele pentru care crima nu a fost finalizată.

Secţiunea 54. Stabilirea pedepsei pentru o infracţiune comisă de mai multe persoane

(1) La stabilirea pedepsei pentru coparticipanţii la o infracţiune, instanţa ţine seama de natura participării fiecărei persoane în parte şi de rolul său la comiterea infracţiunii.

(2) Circumstanţele agravante sau atenuante legate de un coparticipant individual se iau în considerare de către instanţă numai la stabilirea pedepsei pentru acest coparticipant.

Secţiunea 55. Suspendarea pedepsei

(1) Dacă, la stabilirea unei pedepse de privare de libertate pentru o perioadă mai lungă de trei luni, dar de cel mult cinci ani, instanţa, luând în considerare natura infracţiunii comise şi prejudiciul cauzat, personalitatea infractorului şi alte circumstanţe, îşi formează convingerea că infractorul, fără să execute pedeapsa, nu va comite alte încălcări ale legii pe viitor, poate condamna infractorul la o pedeapsă cu suspendare.

(2) În acest caz, instanţa decide că executarea pedepsei se suspendă dacă, în perioada probaţiunii pe care a stabilit-o, persoana condamnată nu comite o nouă infracţiune, respectă ordinea publică şi îndeplineşte obligaţiile impuse de instanţă şi cele prevăzute în legile privind executarea pedepselor penale.

(3) La impunerea pedepsei cu suspendare, instanţa prevede durata probaţiunii de cel puţin 6 luni şi cel mult 5 ani. Durata probaţiunii începe din ziua intrării în vigoare a hotărârii judecătoreşti. Durata probaţiunii prevăzute nu poate fi mai mică decât durata privării de liberate aplicate.

(4) La dispunerea unei pedepse cu suspendare, instanţa va menţiona în hotărâre circumstanţele pe care instanţa le-a avut în vedere şi care nu impuneau o pedeapsă cu executare.

(5) La impunerea pedepsei cu suspendare pot fi impuse pedepse complementare, cu excepţia supravegherii de către serviciul de probaţiune.

(6) La impunerea unei pedepse cu suspendare, instanţa poate impune persoanei condamnate următoarele obligaţii:

1) de a înlătura prejudiciul cauzat, într-un anumit termen;

2) de a nu-şi modifica locul de reşedinţă fără consimţământul serviciului de probaţiune;

3) de a participa la programe de probaţiune, în conformitate cu instrucţiunile serviciului de probaţiune;

4) de a nu vizita locurile specificate;

5) de a fi prezent la locul său de reşedinţă în momentul specificat; şi

6) de a respecta alte condiţii, pe care instanţa le-a recunoscut ca fiind necesare în vederea atingerii scopului pedepsei.

(7) La impunerea unei pedepse cu suspendare, instanţa poate impune, pentru o persoană condamnată care a comis o infracţiune datorită alcoolului, dependenţei de substanţe stupefiante, psihotrope sau toxice, obligaţia de a se supune unui tratament pentru alcoolism, dependenţă de substanţe stupefiante, psihotrope sau toxice, cu consimţământul său.

(8) Instanţa poate elimina complet sau parţial obligaţiile impuse în ceea ce priveşte o perioadă de probaţiune în cazul unei persoane condamnate căreia i-a fost dispusă o pedeapsă cu suspendare.

(9) În cazul în care o persoană condamnată faţă de care s-a dispus o pedeapsă cu suspendare, fără a avea un motiv justificabil, nu execută pedeapsa de bază, obligaţiile impuse de instanţă sau cele prevăzute în legile privind executarea pedepselor penale sau comite în mod repetat abateri de natură administrativă, pentru care îi sunt impuse sancţiuni administrative, instanţa, în temeiul unei prezentări de către instituţia căreia i-a fost atribuită sarcina de supraveghere a comportamentului persoanei condamnate, poate lua o decizie în ceea ce priveşte executarea pedepsei stabilite pentru persoana condamnată sau prelungirea duratei probaţiunii cu un an de zile.

(10) În cazul în care o persoană condamnată, căreia i s-a impus o pedeapsă cu suspendare, comite o nouă infracţiune pe perioada probaţiunii, pedeapsa dispusă acesteia este pusă în aplicare, iar instanţa stabileşte sancţionarea sa în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la secţiunile 51 şi 52 din prezenta lege.

(101) În cazul în care o persoană condamnată, faţă de care s-a dispus o pedeapsă cu suspendare, comite o nouă infracţiune din culpă sau este minor şi dacă este exonerată de răspunderea penală pentru noua infracţiune, în conformitate cu secţiunea 58 din prezenta lege sau este scutită din pedeapsă, în conformitate cu secţiunea 59 din prezenta lege sau i-a fost stabilită drept pedeapsă de bază pentru noua infracţiune o amendă sau o muncă în folosul comunităţii, instanţa poate lua o decizie privind prelungirea perioadei probaţiunii cu până la un an de zile, cu sau fără impunerea sarcinilor prevăzute la al şaselea paragraf din prezenta secţiune.

(11) O pedeapsă cu suspendare nu se poate dispune faţă de o persoană pentru săvârşirea cu intenţie a unei noi infracţiuni dacă persoana a fost condamnată anterior la o pedeapsă privativă de libertate şi cazierul judiciar al acesteia nu a fost anulat sau şters, în conformitate cu procedurile prevăzute de lege.

[18 decembrie 2003; 12 februarie 2004; 27 mai 2004; 21 iunie 2007; 8 noiembrie 2007; 13 decembrie 2007; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

CAPITOLUL VI

Exonerarea de răspundere penală şi pedeapsă

Secţiunea 56. Prescripţia răspunderii penale

(1) O persoană nu poate răspunde penal dacă de la data la care a comis infracţiunea a trecut următoarea perioadă de timp:

1) [21 octombrie 2010];

2) doi ani de la data comiterii unei abateri penale;

3) cinci ani de la data comiterii unei crime mai puţin grave;

4) zece ani de la data comiterii unei crime grave;

5) cincisprezece ani de la data comiterii unei crime deosebit de grave, cu excepţia unei crime pentru care, în conformitate cu legea, poate fi pronunţată pedeapsa cu închisoare pe viaţă;

6) douăzeci de ani de la data comiterii unei crime grave sau a unei crime deosebit de grave, dacă crima a fost împotriva bunelor moravuri şi inviolabilităţii sexuale a unui minor, cu excepţia unei crime pentru care nu poate fi pronunţată pedeapsa cu închisoarea pe viaţă, conform legii.

(2) Termenul de prescripţie se calculează începând de la data la care infracţiunea a fost săvârşită până la momentul acuzării sau până la emiterea faţă de acuzat a unei cereri oficiale de extrădare, dacă acesta îşi are reşedinţa într-un alt stat şi dacă s-a emis un mandat de perchiziţie a acestuia.

(3) Curgerea termenului de prescripţie se întrerupe dacă, înainte de data încetării perioadei specificate la primul paragraf din prezenta secţiune, persoana care a comis infracţiunea comite o nouă infracţiune. În acest caz, termenul de prescripţie prevăzut pentru cele mai grave dintre infracţiunile comise se calculează începând de la momentul comiterii noilor infracţiuni.

(4) Problema aplicabilităţii unui termen de prescripţie, în privinţa unei persoane care a săvârşit o infracţiune pentru care pedeapsa detenţiunii pe viaţă poate fi dispusă, este stabilită de instanţa judecătorească, dacă au trecut treizeci de ani de la data comiterii infracţiunii.

[20 mai 2004; 28 septembrie 2005; 12 octombrie 2006; 21 octombrie 2010; 1 decembrie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 57. Inaplicabilitatea termenului de prescripţie

Termenul de prescripţie pentru angajarea răspunderii penale nu este aplicabil unei persoane care a comis o crimă împotriva umanităţii, o infracţiune împotriva păcii, o crimă de război sau care a participat la genocid.

Secţiunea 58. Exonerarea de răspundere penală

(1) Persoana care a comis o infracţiune cu privire la care elementele prevăzute în prezenta lege sunt prezente, dar care nu a cauzat un prejudiciu care să presupună pronunţarea unei pedepse penale, poate fi exonerată de răspunderea penală.

(2) Persoana care a săvârşit o abatere penală sau o crimă mai puţin gravă, cu excepţia infracţiunilor care au ca rezultat decesul unei fiinţe umane, poate fi exonerată de răspundere penală în cazul în care există o înţelegere cu victima sau cu reprezentantul acesteia şi dacă în ultimul an persoana nu a mai fost exonerată de răspunderea penală pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni prin încheierea unei înţelegeri, şi a eliminat complet prejudiciile cauzate de infracţiunile săvârşite sau a rambursat pierderile cauzate.

(3) Persoana care a oferit asistenţă substanţială la descoperirea unei crime grave sau deosebit de grave, care este mai gravă sau mai periculoasă decât infracţiunea comisă de ea însăşi, poate fi exonerată de răspundere penală. Această dispoziţie nu se aplică persoanei care răspunde penal pentru crimele deosebit de grave prevăzute la secţiunile 116, 117, 118, 125, 159, 160, 176, 1901, 251, 252 şi 2531 din prezenta lege sau persoanei care a înfiinţat sau a gestionat un grup sau o bandă organizată.

(4) O persoană poate fi, de asemenea, exonerată de răspundere penală în cazuri speciale prevăzute în partea specială a prezentei legi.

(5) O persoană poate fi, de asemenea, exonerată de răspundere penală în cazul în care se stabileşte că drepturile sale la finalizarea urmăririi penale în termen rezonabil nu au fost respectate.

(6) O persoană poate fi exonerată de răspundere penală în cazul în care a comis o infracţiune în perioada în care a făcut obiectul traficului de persoane şi a fost forţată să o săvârşească.

[25 aprilie 2002; 28 septembrie 2005; 21 mai 2009; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 581. Eliberarea condiţionată de răspundere penală

(1) Persoana care a săvârşit o abatere penală sau o crimă mai puţin gravă poate fi eliberată condiţionat de răspundere penală de către procuror în cazul în care, ţinând seama de natura infracţiunii şi de prejudiciul cauzat, de informaţiile ce caracterizează acuzatul şi de alte circumstanţe ale cauzei, s-a format convingerea că acuzatul nu va comite noi infracţiuni.

(11) Persoana care este acuzată de săvârşirea unei crime grave şi care a oferit o asistenţă substanţială la descoperirea unei crime grave sau deosebit de grave, care este mai gravă sau mai periculoasă decât crima comisă de persoana însăşi, poate fi, de asemenea, eliberată condiţionat de răspundere penală de către procuror, în conformitate cu procedurile stabilite de lege. Această dispoziţie nu se aplică persoanelor care răspund penal pentru crimele grave prevăzute la secţiunile 125, 159, 160, 176, 1901, 251, 252 şi 2531 din prezenta lege sau persoanei care a fost organizatorul unei crime.

(2) La eliberarea condiţionată de răspunderea penală, procurorul decide necontinuarea urmăririi penale a persoanei pentru comiterea unei infracţiuni dacă, în perioada probaţiunii, persoana nu comite o nouă infracţiune şi îndeplineşte obligaţiile impuse.

(3) La eliberarea condiţionată de răspundere penală, procurorul stabileşte pentru persoană o perioadă de probaţiune de cel puţin trei şi de cel mult optsprezece luni. Perioada probaţiunii începe la data intrării în vigoare a deciziei procurorului public.

(4) La eliberarea condiţionată de răspundere penală, procurorul, cu consimţământul persoanei, poate impune ca sarcină:

1) prezentarea de scuze victimei;

2) remedierea prejudiciului cauzat, într-o anumită perioadă de timp;

21) nemodificarea locului său de reşedinţă fără consimţământul serviciului de probaţiune;

3) înregistrarea periodică la serviciul de probaţiune şi participarea la programe de probaţiune, în conformitate cu instrucţiunile serviciului de probaţiune;

31) notificarea în ceea ce priveşte schimbarea locului de reşedinţă;

4) abţinerea de la tipuri specifice de acţiuni sau activităţi; şi

5) primirea de tratament medical pentru alcoolism, dependenţă de substanţe stupefiante, psihotrope şi toxice sau alte forme de dependenţă.

(5) În cazul în care o persoană care a fost eliberată condiţionat de răspundere penală, pe parcursul perioadei probaţiunii comite o nouă infracţiune intenţionată sau nu îşi îndeplineşte obligaţiile impuse, urmărirea sa penală trebuie să continue.

[20 iunie 2002; 18 decembrie 2003; 27 mai 2004; 21 iunie 2007; 21 mai 2009; 16 iunie 2009]

Secţiunea 59. Scutirea de pedeapsă sau de executarea pedepsei

(1) Scutirea unei persoane condamnate de pedeapsă sau de executarea unei pedepse şi reducerea unei pedepse pronunţate, cu excepţia scutirii de pedeapsă sau a reducerii unei pedepse în baza amnistiei sau clemenţei, se poate efectua numai de către instanţă, în cazurile şi în conformitate cu procedurile prevăzute de lege.

(2) Instanţa poate, în cazurile prevăzute de prezenta lege, să scutească de pedeapsă persoanele care nu au împlinit vârsta majoratului, impunând unele măsuri obligatorii de natură corectivă.

(3) Instanţa poate, de asemenea, să scutească de pedeapsă o persoană în cazurile prevăzute la secţiunea 58 a prezentei legi.

(4) Instanţa poate scuti o persoană care a săvârşit o abatere penală sau o crimă mai puţin gravă din cauza alcoolismului, dependenţei de substanţe stupefiante, psihotrope sau toxice, de la executarea unei pedepse, dacă această persoană a fost de acord să urmeze tratamentul medical pentru alcoolismul sau dependenţa de substanţe stupefiante, psihotrope sau toxice. Pedeapsa se execută în cazul în care persoana nu a început tratamentul medical în termenul stabilit de instanţă sau, ulterior, a evitat urmarea tratamentului medical.

(5) În cazul în care o persoană care a fost condamnată pentru o infracţiune sau pentru care o pedeapsă a fost stabilită printr-un ordin al procurorului referitor la pedeapsă, după pronunţarea hotărârii sau după emiterea de către procuror a unui ordin referitor la pedeapsă, s-a îmbolnăvit de o boală mintală care a privat-o de capacitatea de a-şi înţelege acţiunile sau de a le controla, instanţa scuteşte această persoană de executarea pedepsei. Măsuri obligatorii de natură medicală pot fi impuse acesteia, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.

(6) În cazul în care o persoană care a fost condamnată pentru o infracţiune sau pentru care o pedeapsă a fost stabilită printr-un ordin al procurorului public referitor la pedeapsă, s-a îmbolnăvit de o altă boală gravă incurabilă, instanţa poate scuti această persoană de executarea pedepsei.

[27 mai 2004; 13 decembrie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 60. Reducerea pedepsei în cazuri excepţionale

În cazul în care o persoană condamnată a contribuit la descoperirea unei infracţiuni comise de alte persoane, care este mai gravă sau mai periculoasă decât infracţiunea săvârşită de ea însăşi, instanţa prin a cărei hotărâre persoana în cauză a fost condamnată poate reduce pedeapsa prevăzută în hotărârea judecătorească, iar dacă a fost pronunţată pedeapsa cu închisoare pe viaţă, aceasta va fi înlocuită cu 20 de ani de privare de libertate.

[25 aprilie 2002; 21 mai 2009; 1 decembrie 2011]

Secţiunea 61. Eliberarea condiţionată înainte de executarea integrală a pedepsei

(1) Persoana care a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, cu excepţia privării de libertate temporare, poate fi eliberată condiţionat înainte de executarea integrală a pedepsei sale de bază, dacă există un motiv să se creadă că aceasta este în măsură să se adapteze în societate după eliberare, fără a comite o nouă infracţiune.

(2) Ţinând seama de personalitatea şi comportamentul persoanei condamnate, eliberarea condiţionată înainte de executarea integrală a pedepsei poate fi dispusă în cazul în care:

1) persoana condamnată a atins un anumit rezultat de resocializare;

2) persoana condamnată, în măsura posibilului, a despăgubit în mod voluntar pierderile cauzate prin infracţiunea pe care a comis-o;

3) persoana condamnată are posibilitatea de a obţine mijloace de subzistenţă în mod legal după eliberare;

4) termenul specificat într-o lege privind executarea pedepselor penale după impunerea pedepsei pentru încălcarea regimului de executare a pedepselor a expirat şi nu există pedepse eficiente pentru abaterile de natură administrativă comise în timpul executării pedepsei privative de libertate;

5) persoana condamnată îşi rezolvă şi este pregătită să continue să îşi rezolve tulburările psihologice care au cauzat sau ar putea cauza comiterea de infracţiuni;

6) [8 iulie 2011].

(3) Eliberarea condiţionată înainte de executarea integrală a pedepsei poate fi propusă în cazul în care persoana condamnată a executat:

1) cel puţin jumătate din pedeapsa dispusă pentru o crimă mai puţin gravă;

2) cel puţin de două treimi din pedeapsa dispusă, în cazul în care a fost dispusă pentru o crimă gravă sau dacă persoana condamnată este o persoană care a fost anterior condamnată la o pedeapsă privativă de libertate pentru o infracţiune intenţionată şi cazierul judiciar pentru această infracţiune nu a fost anulat sau şters;

3) cel puţin trei sferturi din pedeapsa dispusă, în cazul în care a fost pronunţată pentru o crimă deosebit de gravă sau dacă persoana condamnată este o persoană care a fost anterior eliberată condiţionat, înainte de executarea integrală a pedepsei şi a săvârşit recent o infracţiune intenţionată, pe parcursul perioadei pedepsei neexecutate; sau

4) douăzeci şi cinci de ani dintr-o pedeapsă privativă de libertate, în cazul în care persoana condamnată este o persoană pentru care a fost dispusă pedeapsa cu închisoare pe viaţă.

(4) Instanţa judecătorească, la eliberarea condiţionată a unei persoane condamnate, înainte de executarea integrală a unei pedepse, poate, pe durata pedepsei neexecutate, să îi impună obligaţiile prevăzute la secţiunea 55 din prezenta lege, în cazul în care acest lucru este necesar pentru atingerea obiectivelor. Obligaţia de a participa la programele de probaţiune, în conformitate cu instrucţiunile serviciului de probaţiune, va fi impusă în mod obligatoriu unei persoane majore, care este condamnată pentru comiterea unei crime grave sau deosebit de grave, în cazul unei crime săvârşite cu violenţă sau împotriva inviolabilităţii sexuale sau împotriva bunelor moravuri. În cazul în care persoana eliberată condiţionat înainte de executarea integrală a pedepsei nu îşi îndeplineşte, fără a avea un motiv justificabil, obligaţiile impuse de instanţă sau pe cele prevăzute în legile privind executarea pedepselor penale sau comite în mod repetat abateri de natură administrativă, pentru care îi sunt impuse sancţiuni administrative, instanţa, pe baza prezentării din partea instituţiei căreia i-a fost atribuită sarcina de supraveghere a comportamentului persoanei condamnate, poate lua decizia ca o porţiune din pedeapsa neexecutată să fie executată.

(5) În cazul în care o persoană care a fost eliberată condiţionat înainte de executarea integrală a pedepsei săvârşeşte o nouă infracţiune pe durata pedepsei neexecutate, instanţa îi stabileşte pedeapsa în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la secţiunile 51 şi 52 din prezenta lege.

(6) [8 iulie 2011]

[27 mai 2004; 21 iunie 2007; 30 octombrie 2008; 8 iulie 2011; 1 decembrie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 62. Termenul de prescripţie privind executarea unei hotărâri de condamnare

(1) O hotărâre de condamnare şi un ordin al procurorului referitor la pedeapsă nu pot fi executate în cazul în care, de la data la intrării lor în vigoare, acestea nu au fost puse în executate în următoarele perioade de timp:

1) în termen de doi ani, în cazul în care s-a dispus privarea temporară de libertate, munca în folosul comunităţii sau amenda;

11) în termen de doi ani, după executarea pedepsei privative de libertate, în cazul în care pedeapsa – munca în folosul comunităţii – urmează să fie executată în mod independent în cazurile prevăzute la secţiunea 52, paragraful 21 din prezenta lege;

2) în termen de trei ani, în cazul în care privarea de libertate a fost dispusă pentru o durată de cel mult doi ani;

3) în termen de cinci ani, în cazul în care privarea de libertate a fost dispusă pentru o perioadă de cel mult cinci ani;

4) în termen de zece ani, în cazul în care privarea de libertate a fost dispusă pentru o perioadă de cel mult zece ani; şi

5) în termen de cincisprezece ani, în cazul în care a fost dispusă o pedeapsă mai severă decât privarea de libertate pentru o perioadă de zece ani.

(2) Termenul de prescripţie este întrerupt în cazul în care o persoană condamnată se sustrage de la executarea pedepsei sau, înainte de data expirării termenului de prescripţie, comite o nouă infracţiune, pentru care instanţa a pronunţat o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin un an. În cazul în care o nouă infracţiune a fost săvârşită, termenul de prescripţie se calculează de la data comiterii ei, dar dacă persoana condamnată s-a sustras de la executarea pedepsei, din momentul în care aceasta începe executarea pedepsei sau din momentul reţinerii unei persoane condamnate care s-a ascuns. Cu toate acestea, hotărârea de condamnare nu poate fi pusă în aplicare, dacă de la pronunţarea acesteia au trecut cincisprezece ani şi o nouă infracţiune nu a întrerupt termenul de prescripţie.

(3) Termenul de prescripţie în ceea ce priveşte o persoană faţă de care s-a dispus pedeapsa închisorii pe viaţă este stabilit de către instanţă.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007; 1 decembrie 2011; 13 decembrie 2012; 14 martie 2013]

Secţiunea 63. Anularea şi ştergerea cazierului judiciar

(1) Cazierul judiciar este consecinţa juridică a condamnării sau a stabilirii unei pedepse pentru o persoană care a comis o infracţiune, care este în vigoare pe durata pedepsei impuse de instanţă sau prin ordin al procurorului referitor la pedeapsă, după care este şters sau anulat, în conformitate cu procedurile prevăzute de lege.

(2) O persoană este considerată condamnată din ziua intrării în vigoare a hotărârii de condamnare sau a ordinului procurorului referitor la pedeapsă.

(3) Următoarele persoane nu sunt considerate a fi condamnate:

1) persoanele care au fost scutite de o pedeapsă printr-o hotărâre judecătorească sau au fost achitate;

2) persoanele în legătură cu care este aplicabil termenul de prescripţie pentru executarea unei hotărâri judecătoreşti de condamnare prevăzut de lege;

3) persoanele cărora li s-a impus o pedeapsă cu suspendare – un an de la sfârşitul perioadei probaţiunii, dar, în cazul aplicării unei pedepse complementare – de asemenea, un an de zile de la executarea pedepsei complementare, dacă instituţiile de executare a sentinţei nu au constatat o încălcare în perioada probaţiunii sau în perioada de executare a pedepsei complementare;

4) după un an– persoanele cărora li s-a impus o pedeapsă cu privare de libertate temporară, confiscare de bunuri, muncă în folosul comunităţii sau amendă;

5) după doi ani – persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate de cel mult trei ani;

6) după cinci ani – persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de trei ani, dar de cel mult cinci ani;

7) după opt ani – persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de cinci ani, dar de cel mult zece ani;

8) după zece ani – persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de zece ani.

(4) Perioada pentru ştergerea cazierului judiciar se calculează de la data la care persoana a executat integral pedeapsa de bază şi pedeapsa complementară în totalitate.

(5) În cazul în care, în conformitate cu procedurile stabilite prin lege, o persoană este exonerată de pedeapsă înainte de executarea integrală a pedepsei, perioada pentru ştergerea unui cazier judiciar se calculează de la data la care aceasta a fost exonerată de executarea pedepsei, ţinându-se seama de durata pedepsei efectiv executate.

(6) [13 decembrie 2012]

(7) În cazul în care o persoană, faţă de care a fost dispusă o pedeapsă privativă de libertate, după executarea pedepsei, prin comportament exemplar şi o atitudine conştiincioasă faţă de muncă, şi-a demonstrat reabilitarea, instanţa îi poate anula cazierul judiciar înainte de expirarea perioadei prevăzute în prezenta secţiune.

(8) Un cazier judiciar poate fi anulat pe baza unor măsuri de clemenţă sau amnistie.

(9) Ştergerea sau anularea unui cazier judiciar anulează toate consecinţele juridice penale pentru infracţiunea săvârşită.

[17 octombrie 2002; 12 februarie 2004; 28 septembrie 2005; 8 noiembrie 2007; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

CAPITOLUL VII

Natura specială a răspunderii penale a minorilor

Secţiunea 64. Răspunderea minorilor

Dispoziţiile prezentului capitol se aplică persoanelor care nu au împlinit vârsta de optsprezece ani la momentul comiterii infracţiunii.

Secţiunea 65. Aplicarea pedepsei în cazul minorilor

(1) Următoarele forme de pedeapsă de bază se aplică în cazul minorilor:

1) privarea de libertate,

2) [13 decembrie 2012],

3) munca în folosul comunităţii, sau

4) amenda,

precum şi pedepsele complementare prevăzute de prezenta lege.

(2) Persoana care a săvârşit o infracţiune înainte de împlinirea vârstei de optsprezece ani, durata privării de libertate nu poate depăşi: zece ani – pentru crimele deosebit de grave; cinci ani – pentru crimele grave, care implică violenţa sau ameninţarea cu violenţă sau care au avut consecinţe grave; doi ani – pentru alte crime grave. Pentru abaterile penale şi pentru crimele mai puţin grave pedeapsa privativă de libertate nu se aplică acestei persoane.

(21) În cazul în care o persoană a comis o infracţiune înainte de a împlini vârsta de optsprezece ani, în ceea ce priveşte limita minimă a pedepsei privative de libertate aplicabile care a fost prevăzută în sancţiunea corespunzătoare infracţiunii, prevăzută în partea specială a prezentei legi, instanţa poate impune o pedeapsă mai mică decât această limită minimă şi în cazurile în care a constatat faptul că a fost comisă o infracţiune în circumstanţe agravante.

(22) În cazul unei persoane care a comis o infracţiune înainte de a împlini vârsta de optsprezece ani se stabileşte o pedeapsă pentru mai multe infracţiuni sau după mai multe hotărâri, în conformitate cu dispoziţiile secţiunilor 50 şi 51 din prezenta lege, ţinându-se seama de faptul că durata totală a pedepselor privative de libertate însumate pentru mai multe infracţiuni nu poate să depăşească doisprezece ani şi şase luni şi, în cazul mai multor hotărâri, cincisprezece ani.

(3) Eliberarea condiţionată dintr-o pedeapsă înainte de executarea pedepsei poate fi propusă în privinţa unei persoane care a săvârşit o infracţiune înainte de a împlini vârsta de optsprezece ani, dacă aceasta a executat cel puţin jumătate din pedeapsa dispusă.

(4) Amenda este aplicabilă numai acelor minori care au venituri proprii. Amenda aplicată unui minor nu trebuie să fie mai mică de valoarea salariului minim în Republica Letonia şi nici de cincizeci de ori mai mare decât acesta.

(5) Persoana care, înainte de împlinirea vârstei de optsprezece ani, a săvârşit o abatere penală, trebuie, după executarea pedepsei, să fie considerată că nu a fost condamnată.

[20 iunie 2001; 12 iunie 2002; 16 iunie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 66. Aplicarea măsurilor obligatorii de natură corectivă în cazul minorilor

(1) Instanţa, ţinând seama de circumstanţele speciale ale săvârşirii unei infracţiuni, precum şi de informaţiile primite în privinţa persoanei infractorului, ceea ce îi reduce răspunderea, poate scuti un minor de pedeapsa pronunţată prin aplicarea măsurilor obligatorii de natură corectivă prevăzute de lege.

(2) Pedeapsa va fi executată integral dacă minorul, care a fost scutit de aceasta, nu a îndeplinit obligaţiile impuse de instanţă în cursul executării pedepsei pronunţate. [31 octombrie 2002]

Secţiunea 67. Pedeapsa cu suspendare în cazul unui minor

[21 mai 2009]

CAPITOLUL VIII

Măsuri obligatorii de natură medicală

Secţiunea 68. Măsuri obligatorii de natură medicală

(1) Următoarele măsuri obligatorii de natură medicală pot fi stabilite pentru persoanele care au săvârşit infracţiunile prevăzute de prezenta lege, dar care suferă de tulburări psihice şi s-au dovedit a fi incapabile din punct de vedere psihic sau au o capacitate mentală redusă:

1) îngrijiri medicale ambulatorii într-o instituţie medicală;

2) tratament medical pentru un tip general într-un spital de psihiatrie (secţie); şi

3) tratament medical sub pază într-un spital specializat de psihiatrie (secţie).

(2) În cazul în care, în funcţie de natura infracţiunii comise şi de starea psihică a unei persoane menţionate la primul paragraf al acestei secţiuni, persoana nu este periculoasă pentru public, instanţă poate plasa persoana la rudele acesteia sau la alte persoane care vor avea grijă de persoana bolnavă sub supravegherea unei instituţii medicale, în funcţie de locul său de reşedinţă.

(3) Tratamentul medical, în locurile privative de libertate, după caz, poate fi de asemenea stabilit pentru persoanele menţionate la primul paragraf al acestei secţiuni, despre care s-a constatat că au capacitate mentală redusă.

Secţiunea 69. Furnizarea de măsuri obligatorii de natură medicală persoanelor aflate într-o stare de incapacitate psihică

(1) Instanţa poate stabili măsuri obligatorii de natură medicală prevăzute de prezenta lege pentru persoanele care, aflându-se într-o stare de incapacitate psihică, au comis infracţiunile prevăzute de prezenta lege sau, după comiterea infracţiunii ori după pronunţarea hotărârii judecătoreşti, s-au îmbolnăvit psihic, ceea ce le-a redus capacitatea de înţelegere a acţiunilor lor sau de control al acestora, dacă aceste persoane, conform naturii infracţiunii comise şi stării lor psihice, sunt periculoase pentru public.

(2) Tratamentul medical obligatoriu şi tipul de instituţie medicală sunt stabilite de instanţă în conformitate cu boala psihică a persoanei în cauză şi cu natura infracţiunii sale. În ceea ce priveşte stabilirea tratamentului ce trebuie urmat într-un spital de psihiatrie (secţie), tipul acestuia este selectat de instituţia medicală.

(3) Instanţa poate pronunţa o pedeapsă împotriva unei persoane care, ca urmare a comiterii unei infracţiuni sau a pronunţării unei hotărâri de către o instanţă, s-a îmbolnăvit de o boală psihică, ceea ce a înlăturat capacitatea persoanei de a-şi înţelege faptele sau de a le controla, după ce îşi recuperează sănătatea, dacă termenul de prescripţie nu s-a împlinit sau nu există niciun alt temei pentru exonerarea acesteia de răspunderea penală şi de pedeapsă.

(4) Asigurarea măsurilor obligatorii de natură medicală se încheie sau se modifică după cum stabileşte instanţa în baza avizului emis de instituţia medicală, dacă persoana în cauză şi-a recuperat sănătatea sau natura bolii a evoluat astfel încât nu este necesar să se prevadă astfel de măsuri.

(5) În cazul în care se pronunţă o pedeapsă cu privire la o astfel de persoană după ce persoana îşi recuperează sănătatea, perioada în care măsurile obligatorii de natură medicală au fost asigurate este inclusă în durata pedepsei.

Secţiunea 70. Stabilirea măsurilor obligatorii de natură medicală în cazul persoanelor aflate într-o stare capacitate mentală redusă

Măsurile obligatorii de natură medicală pot fi, de asemenea, stabilite şi în cazul persoanelor care au săvârşit infracţiuni în timp ce se aflau în stare de capacitate mentală redusă. În cazul în care aceste persoane se pedepsesc cu o pedeapsă privativă de libertate, tratamentul medical este furnizat în locurile de detenţie, după caz. În cazul în care acestor persoane le sunt aplicate pedepse neprivative de libertate, instanţa le poate impune obligaţia de a fi supuse unor îngrijiri medicale într-o instituţie medicală de psihiatrie, în funcţie de locul lor de reşedinţă.

CAPITOLUL VIII1

Măsuri coercitive aplicabile persoanelor juridice

Secţiunea 701. Baza pentru aplicarea unei măsuri coercitive în cazul unei persoane juridice

Pentru infracţiunile prevăzute în partea specială a prezentei legi, instanţa judecătorească sau, în cazurile prevăzute de lege, procurorul poate aplica o măsură coercitivă în cazul unei persoane juridice de drept privat, inclusiv o societate cu capital de stat sau local, precum şi un consorţiu, dacă o persoană fizică a comis infracţiunea în interesul persoanei juridice sau ca urmare a supravegherii sau controlului insuficient, acţionând individual sau în calitate de membru al consiliului de administrare al persoanei juridice în cauză:

1) în temeiul dreptului de a reprezenta persoana juridică sau de a acţiona în numele acesteia;

2) în temeiul dreptului de a lua decizii în numele persoanei juridice respective;

3) la efectuarea controlului în cadrul persoanei juridice.

[14 martie 2013]

Secţiunea 702. Tipuri de măsuri coercitive aplicabile unei persoane juridice

(1) În cazul unei persoane juridice poate fi stabilită una dintre următoarele măsuri coercitive:

1) lichidarea;

2) restricţionarea drepturilor;

3) confiscarea bunurilor; sau

4) penalitatea monetară.

(2) Pentru o persoană juridică pot fi aplicate una sau mai multe dintre măsurile coercitive prevăzute la primul paragraf din prezenta secţiune. În cazul lichidării nu se stabilesc alte măsuri coercitive.

(3) Procedurile pentru executarea măsurilor coercitive trebuie stabilite în conformitate cu legea.

(4) În cazul săvârşirii unei abateri penale prevăzute în partea specială a prezentei legi sau a unei crime mai puţin grave, procurorul, în elaborarea unui ordin referitor la măsura coercitivă, poate stabili penalitatea monetară sau restricţionarea unor drepturi drept măsură coercitivă pentru o persoană juridică.

[14 martie 2013]

Secţiunea 703. Lichidarea

(1) Lichidarea reprezintă încetarea obligatorie a activităţilor unei persoane juridice.

(2) O persoană juridică este lichidată numai în cazurile în care persoana juridică, o sucursală, o reprezentanţă sau o unitate structurală a acesteia a fost creată special pentru comiterea unei infracţiuni sau dacă a fost comis o crimă gravă sau deosebit de gravă.

(3) În cazul lichidării unei persoane juridice, toate bunurile existente ale acesteia intră în patrimoniul statului, fără compensaţie.

[5 mai 2005; 14 martie 2013]

Secţiunea 704. Restricţionarea unor drepturi

(1) Restricţionarea unor drepturi reprezintă privarea de anumite drepturi sau permise sau stabilirea unei astfel de interdicţii, care împiedică o persoană juridică să exercite anumite drepturi, să primească ajutor sau asistenţă de la stat, să participe la o procedură de achiziţii publice de stat sau locală, în vederea realizării unui anumit tip de activitate, pentru o perioadă de cel puţin un an şi de cel mult zece ani.

(2) Procurorul public poate, printr-un ordin referitor la măsură coercitivă, să aplice nu mai mult de jumătate din durata maximă de restricţionare a drepturilor prevăzute la primul paragraf din prezenta secţiune.

[14 martie 2013]

Secţiunea 705. Confiscarea bunurilor

(1) Confiscarea bunurilor este transferul obligatoriu în patrimoniul statului, fără compensaţie, a bunurilor deţinute de o persoană juridică.

(2) Instanţa, la stabilirea confiscării bunurilor, indică mai ales bunurile care urmează să fie confiscate.

(3) [14 martie 2013]

(4) Bunurile deţinute de o persoană juridică, care au fost transferate către o altă persoană pot fi, de asemenea, confiscate.

[5 mai 2005; 13 decembrie 2012; 14 martie 2013]

Secţiunea 706. Penalitatea monetară

(1) Penalitatea monetară este o sumă de bani care este dispusă de instanţă sau de procuror spre a fi plătită în beneficiul statului în termen de 30 de zile. Penalitatea monetară, se stabileşte în conformitate cu gravitatea infracţiunii şi cu situaţia financiară a unei persoane juridice, în cuantum de cel puţin zece mii şi cel mult o sută de mii de ori salariul minim lunar prevăzut în Republica Letonia la momentul pronunţării hotărârii, indicând în hotărâre valoarea monetară a taxei în unităţi monetare ale Republicii Letonia. Procurorul poate, printr-un ordin referitor la o măsură coercitivă, să aplice nu mai mult de jumătate din valoarea maximă a penalităţii monetare prevăzute în prezenta secţiune, în conformitate cu valoarea salariului minim prevăzut în Republica Letonia la momentul elaborării ordinului menţionat şi indicând suma acestei taxe monetare în unităţi monetare ale Republicii Letonia.

(2) Penalitatea monetară dispusă unei persoane juridice se plăteşte din fondurile persoanei juridice.

(3) Instanţa sau procurorul poate împărţi în consecinţă plata penalităţii monetare în mai multe tranşe sau poate amâna plata penalităţii monetare pentru o perioadă care să nu depăşească un an de zile de la data intrării în vigoare a unei hotărâri sau a unui ordin referitor la măsura coercitivă.

(4) În cazul în care penalitatea monetară nu a fost achitată, măsura coercitivă este pusă în aplicare prin proceduri obligatorii.

[14 martie 2013]

Secţiunea 707. Repararea prejudiciului cauzat

[14 martie 2013]

Secţiunea 708. Condiţii pentru aplicarea de măsuri coercitive unei persoane juridice

(1) La stabilirea tipului de măsură coercitivă, sunt luate în considerare natura infracţiunii şi prejudiciul cauzat.

(2) La stabilirea gradului unei măsuri coercitive, următoarele condiţii trebuie respectate:

1) acţiunea efectivă a unei persoane juridice;

2) natura şi consecinţele actelor unei persoane juridice;

3) măsurile pe care persoana juridică le-a luat pentru a preveni săvârşirea unei infracţiuni;

4) dimensiunea, tipul activităţilor şi circumstanţele financiare ale persoanei juridice;

5) măsurile pe care persoana juridică le-a luat pentru a repara pierderile cauzate sau pentru a preveni prejudiciul cauzat;

6) dacă persoana juridică a ajuns la o înţelegere cu victima.

[14 martie 2013]

Partea specială

CAPITOLUL IX

Crime împotriva umanităţii, a păcii, crime de război şi genocid

Secţiunea 71. Genocidul

Genocidul, şi anume comiterea cu intenţie de acte în scopul distrugerii în întregime sau parţiale a unui grup de persoane identificabile ca atare prin naţionalitate, origine etnică, rasă sau religie, uciderea membrilor unui astfel de grup, provocarea de vătămări asupra vieţii sau sănătăţii membrilor grupului, sau inducerea unei boli psihice acestora, supunerea la condiţii de existenţă de natură să ducă la distrugerea fizică, totală sau parţială a grupului, prin utilizarea de măsuri al căror scop este să împiedice naşterea de copii într-un astfel de grup sau transferul forţat de copii aparţinând unui grup în alt grup,

este sancţionat cu o pedeapsă cu închisoarea pe viaţă sau pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult douăzeci de ani.

[21 mai 2009]

Secţiunea 711. Instigarea la genocid

Instigarea publică la genocid,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani.

[28 aprilie 2005]

Secţiunea 712. Crime împotriva umanităţii

O crimă împotriva umanităţii, şi anume, săvârşirea unui act ca parte dintr-un atac generalizat sau sistematic asupra unei populaţii civile, prin omucidere, exterminare, sclavie, deportare sau mutare forţată, privare ilegală de libertate sau limitare a libertăţii, tortură, viol, subjugare sexuală, fertilizare sau sterilizare forţată, sau alte forme de violenţă sexuală cu acelaşi grad de severitate, segregaţie rasială, persecuţie a oricărui grup de persoane sau a oricărei uniuni pe bază de politică, rasă, naţionalitate, etnie, cultură, religie, apartenenţă la gen sau din alte motive care au fost recunoscute ca fiind nepermise în dreptul internaţional, în legătură cu orice activitate indicată în prezenta secţiune sau prin genocid sau crime de război sau alte activităţi prevăzute în dreptul internaţional obligatoriu pentru Republica Letonia, care provoacă suferinţe fizice sau mentale grave,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult douăzeci de ani.

[21 mai 2009]

Secţiunea 72. Crime împotriva păcii

Comiterea de crime împotriva păcii, şi anume planificarea, pregătirea, provocarea şi participarea la agresiuni militare, desfăşurarea unui război de agresiune cu încălcarea acordurilor internaţionale la care Republica Letonia este parte, participarea la o conspiraţie în scopul comiterii infracţiunilor menţionate în prezenta secţiune,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult douăzeci de ani.

Secţiunea 73. Fabricarea, depozitarea, circulaţia, utilizarea şi distribuţia armelor de distrugere în masă

Fabricarea, depozitarea, circulaţia, utilizarea sau distribuţia de arme nucleare, chimice, biologice, bacteriologice, toxice sau alte arme de distrugere în masă,

este sancţionată cu pedeapsa cu închisoarea pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult douăzeci de ani.

[19 noiembrie 2009]

Secţiunea 74. Crime de război

Săvârşirea crimelor de război, şi anume încălcarea dispoziţiilor privind desfăşurarea unui război sau a dispoziţiilor dreptului internaţional umanitar, interzise prin acordurile la care Republica Letonia este parte, inclusiv prin uciderea, tortura sau tratamentul inuman aplicat unei persoane protejate de dreptul internaţional umanitar, luarea de ostatici, deportarea ilegală, relocarea, limitarea libertăţii, distrugerea nejustificată de oraşe şi de alte obiecte sau alte activităţi interzise,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult douăzeci de ani.

[21 mai 2009]

Secţiunea 741. Iertarea genocidului, crimelor împotriva umanităţii, crimelor împotriva păcii şi a crimelor de război

Glorificarea publică a genocidului, a crimelor împotriva umanităţii, a crimelor împotriva păcii sau a crimelor de război, negarea sau iertarea publică a genocidului comis, a crimelor împotriva umanităţii, a crimelor împotriva păcii sau a crimelor de război,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară ori munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 75. Infracţiuni de război contra persoanelor aflate într-o zonă de conflict

Comiterea unor acte de violenţă asupra persoanelor aflate într-o zonă de conflict, precum şi rechiziţionarea sau distrugerea ilegală a bunurilor acestora,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult cincisprezece ani.

Secţiunea 76. Jaful

Însuşirea bunurilor persoanelor ucise sau rănite pe un câmp de luptă (jaf),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani.

Secţiunea 77. Invitaţie la război de agresiune

Incitarea publică la un război de agresiune sau la declanşarea unui conflict militar,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani.

Secţiunea 78. Declanşarea urii naţionale, etnice şi rasiale

(1) Comiterea de acte îndreptate în mod intenţionat cu scopul declanşării urii naţionale, etnice sau rasiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă implică violenţe sau ameninţări sau dacă sunt comise de un grup de persoane, un reprezentant al statului, un angajat al unei întreprinderi (societate) sau organizaţii sau dacă sunt comise prin utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără supraveghere, de către serviciul de probaţiune, pentru o perioadă de cel mult trei ani. [21 iunie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 79. Distrugerea patrimoniului cultural şi naţional

Distrugerea intenţionată de valori, care fac parte din patrimoniul cultural naţional,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doisprezece ani.

[13 decembrie 2012]

CAPITOLUL X

Crime împotriva statului

Secţiunea 80. Acte de promovare a răsturnării autorităţii statului

Comiterea de acţiuni ce au drept obiectiv răsturnarea prin violenţă a autorităţii de stat a Republicii Letonia,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supraveghere, de către serviciul de probaţiune, pentru cel mult trei ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 801. Reuniunea în organizaţii cu scopul de a răsturna autoritatea de stat a Republicii Letonia

Fapta persoanei care se asociază cu mai mult de două persoane într-un grup organizat, în scopul răsturnării autorităţii de stat a Republicii Letonia sau în scopul distrugerii independenţei statului sau al distrugerii integrităţii sale teritoriale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supraveghere, de către serviciul de probaţiune, pentru cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 81. Instigarea la răsturnarea forţată a autorităţii de stat a Republicii Letonia şi schimbarea forţată a sistemului politic

Instigarea publică la răsturnarea prin violenţă a autorităţii de stat a Republicii Letonia, astfel cum este stabilită prin Constituţie sau la schimbarea prin violenţă a sistemului politic şi care distribuie materiale ce conţin o invitaţie în acelaşi scop,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă de cel mult cinci ani sau o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 82. Instigarea la subminarea independenţei Republicii Letonia ca stat

(1) Instigarea publică la subminarea independenţei Republicii Letonia ca stat, cu scopul includerii Letoniei într-o structură statală unificată cu un alt stat sau la pierderea independenţei în orice alt mod,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supraveghere, de către serviciul de probaţiune, pentru cel mult trei ani.

(2) Organizarea de activităţi îndreptate în scopul subminării independenţei Republicii Letonia ca stat, cu scopul includerii Letoniei într-o structură statală unificată cu un alt stat sau al pierderii independenţei în orice alt mod,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supraveghere, de către serviciul de probaţiune, pentru cel mult trei ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 83. Instigarea la distrugerea integrităţii teritoriale a Republicii Letonia

(1) Instigarea la subminarea integrităţii teritoriale a Republicii Letonia, adică secesiunea unei părţi din teritoriul Republicii Letonia, într-un mod care nu este prevăzut de Constituţia Republicii Letonia,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea de acte organizatorice în vederea subminării integrităţii teritoriale a Republicii Letonia,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [13 decembrie 2012]

Secţiunea 84. Încălcarea sancţiunilor impuse de organizaţiile internaţionale

(1) Încălcarea voluntară a actelor normative care reglementează punerea în aplicare a sancţiunilor stabilite de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană sau alte organizaţii internaţionale în Republica Letonia,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care acestea sunt comise de un grup de persoane, pe baza unui acord prealabil sau de către un funcţionar de stat sau în cazul în care s-a produs un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [1 iunie 2000; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 85. Spionajul

(1) Transferul de informaţii confidenţiale, însuşirea sau colectarea de astfel de informaţii, ca sarcină impusă de un serviciu de informaţii al unei puteri străine, pentru ca aceste informaţii să fie utilizate într-un mod care prejudiciază interesele Republicii Letonia,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă informaţiile sunt un secret oficial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult douăzeci de ani sau închisoarea pe viaţă, cu sau fără confiscarea bunurilor. [13 decembrie 2012]

Secţiunea 86. Punerea în primejdie a vieţii şi sănătăţii preşedintelui Republicii Letonia, ale unui membru al Saeima, ale unui membru al cabinetului şi ale altui funcţionar de stat

Comiterea unui atac la adresa preşedintelui Republicii Letonia, a unui membru al Saeima, a unui membru al Cabinetului sau a unui alt funcţionar de stat, propus sau numit de Saeima din Republica Letonia, în legătură cu activităţile lor guvernamentale în interesele Republicii Letonia, dacă punerea în primejdie a vieţii sau sănătăţii acestor persoane este asociată cu atacul,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără supraveghere de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani. [13 decembrie 2012]

Secţiunea 87. Punerea în primejdie a vieţii şi sănătăţii reprezentanţilor statelor străine

(1) Asaltul asupra liderului unui stat străin sau a guvernului său sau asupra unui alt reprezentant al unui stat străin, care a ajuns în mod oficial în Republica Letonia pentru activităţi oficiale, în cazul în care asaltul este asociat cu punerea în primejdie a vieţii sau sănătăţii acelei persoane, este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără supraveghere de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au avut consecinţe grave pentru Republica Letonia,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult douăzeci de ani, cu sau fără supraveghere, de către serviciul de probaţiune, pentru cel mult trei ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 88. Terorism

(1) Utilizarea de explozibil, foc, arme de distrugere în masă nucleare, chimice, biologice, bacteriologice, toxice sau alte arme de distrugere în masă, de otrăvire în masă, răspândeşte epidemii şi boli epizootice, răpirea de persoane, luarea de ostatici, deturnarea mijloacelor de transport aeriene, terestre sau maritime sau săvârşeşte alte activităţi, dacă acestea au fost comise pentru intimidarea locuitorilor sau cu scopul de a determina statul, instituţiile statului sau organizaţiile internaţionale să întreprindă orice acţiune sau să se abţină de la acestea sau în scopul de a prejudicia statul sau locuitorii săi sau interesele organizaţiilor internaţionale (terorism),

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin opt ani şi de cel mult douăzeci de ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru cel mult trei ani.

(2) Distrugerea sau deteriorarea de obiecte fizice, sisteme de prelucrare automată de date, reţele electronice, precum şi alte obiecte aflate pe teritoriul sau pe platoul continental al statului, în cazul în care activităţile respective sunt comise în scopul prevăzut la primul paragraf al prezentei secţiuni,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin opt ani şi de cel mult douăzeci de ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru cel mult trei ani.

(3) Săvârşirea faptelor prevăzute la primul sau al doilea paragraf din prezenta secţiune, în cazul în care acestea sunt comise de un grup de persoane, pe baza unei înţelegeri prealabile (un grup terorist),

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin zece ani şi de cel mult douăzeci de ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru cel mult trei ani.

(4) Înfiinţarea unui grup terorist,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cincisprezece ani şi de cel mult douăzeci de ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru cel mult trei ani.

[18 mai 2000; 8 decembrie 2005; 13 decembrie 2007/2; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 881. Finanţarea terorismului

(1) Colectarea directă sau indirectă sau transferul oricărui tip de fonduri sau alte bunuri, în scopul utilizării lor sau ştiind că vor fi utilizate, integral sau parţial, la săvârşirea unuia sau mai multor acte de terorism sau că vor fi transferate pentru a fi puse la dispoziţia grupărilor teroriste sau a teroriştilor care acţionează individual (finanţarea terorismului), este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin opt ani şi de cel mult douăzeci de ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Finanţarea terorismului, dacă fapta a fost săvârşită de un grup de persoane, pe baza unei înţelegeri prealabile, sau a fost comisă la scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cincisprezece ani şi de cel mult douăzeci de ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[28 aprilie 2005; 13 decembrie 2007/2; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 882. Instigarea la terorism şi ameninţarea teroristă

Instigarea publică la terorism sau ameninţarea cu comiterea unui act de terorism, dacă există un temei pentru a considera că acesta poate fi comis,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru cel mult trei ani. [13 decembrie 2007/2; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 883. Recrutarea şi instruirea persoanelor pentru comiterea actelor de terorism

Recrutarea şi instruirea unor persoane în scopul comiterii de acte de terorism,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru cel mult trei ani.

[13 decembrie 2007/2; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 89. Sabotajul

Acţiunea sau omisiunea de a acţiona în vederea distrugerii activităţilor sistemului financiar, industrial, de transport, agricol, comercial sau a altor sectoare economice sau a unor instituţii sau organizaţii, în scopul de a vătăma interesele Republicii Letonia,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin de cinci ani şi de cel mult doisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 891. Organizaţia criminală

(1) Înfiinţarea unei organizaţii criminale (asociere), în a cărei componenţă sunt cel puţin cinci persoane, în scopul comiterii de crime împotriva umanităţii sau păcii, de crime de război, de genocid sau de crime deosebit de grave împotriva statului, precum şi participarea la o astfel de organizaţie sau la un grup organizat ce face parte dintr-o astfel de organizaţie sau la o altă formaţiune infracţională,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin opt ani şi de cel mult şaptesprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru cel mult trei ani.

(2) Conducerea unei organizaţii criminale sau participarea la săvârşirea infracţiunilor prevăzute în primul paragraf al acestei secţiuni, de către o astfel de organizaţie,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin zece ani şi de cel mult douăzeci de ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 90. Împiedicarea exercitării dreptului de vot, a dreptului la iniţiativă legislativă, la iniţierea referendumurilor naţionale şi la sprijinirea iniţiativei cetăţenilor europeni

(1) Împiedicarea voluntară a exercitării dreptului de a participa în mod liber la colectarea de semnături organizată în conformitate cu legislaţia Republicii Letonia, în scopul unei iniţiative legislative sau a organizării unui referendum naţional sau pentru sprijinirea unei iniţiative a cetăţenilor europeni, prin utilizarea violenţei, fraudei, ameninţărilor, mitei sau a altor mijloace ilegale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Împiedicarea voluntară a dreptului de alegere liberă a membrilor parlamentului, de a fi liber ales, sau de participa liber la un referendum naţional organizat în conformitate cu legislaţia din Republica Letonia, prin recurgerea la violenţă, fraudă, ameninţări, mită sau alte mijloace ilegale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 91. Difuzarea de informaţii false privind candidaţii la Saeima

[12 iunie 2002]

Secţiunea 92. Falsificarea listelor de semnături, a documentelor referitoare la alegeri şi la referendumurile naţionale, numărarea greşită a voturilor şi încălcarea dreptului la vot secret

Falsificarea listelor de semnături pentru deschiderea alegerilor sau a referendumului naţional sau pentru sprijinirea unei iniţiative cetăţeneşti europene sau falsificarea documentelor alegerilor sau ale referendumului naţional sau numărarea greşită a voturilor, precum şi încălcarea cu intenţie a dreptului de vot secret, atunci când este comisă de către un funcţionar de stat sau de un membru al comisiei electorale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a ocupa o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 93. Profanarea însemnelor statului

Tăierea, smulgerea, ruperea sau distrugerea stemei sau steagului naţional al Letoniei sau o altă profanare a acestor însemne ale statului sau profanarea publică a imnului naţional al Letoniei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 94. Divulgarea voluntară a secretelor de stat

Divulgarea în mod voluntar a unui secret oficial, în cazul în care fapta este săvârşită de o persoană care a fost avertizată cu privire la obligaţia de a nu divulga secretul oficial, iar fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spionaj,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau de a deţine o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 95. Divulgarea secretelor oficiale din culpă

Divulgarea, din culpă, a secretelor oficiale, în cazul în care persoana a fost avertizată cu privire la obligaţia de a nu divulga secretul oficial sau pierderea unui obiect reprezentând un secret oficial, în cazul în care fapta este comisă de persoana căreia i-a fost încredinţat obiectul şi dacă sunt produse daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XI

Infracţiuni împotriva mediului înconjurător

Secţiunea 96. Încălcarea dispoziţiilor cu privire la gestionarea şi utilizarea solului şi subsolului, apelor şi pădurilor

Încălcarea dispoziţiilor privind gestionarea şi utilizarea solului şi subsolului, pădurilor şi apelor, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial mediului înconjurător, sănătăţii umane, bunurilor sau intereselor economice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 97. Încălcarea dispoziţiilor privind utilizarea resurselor naturale ale mării

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Încălcarea dispoziţiilor privind explorarea sau exploatarea resurselor naturale aflate în marea teritorială, platforma continentală sau zona economică exclusivă a Republicii Letonia, în cazul în care este cauzat un prejudiciu substanţial mării sau zonei de coastă sau alte daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 98. Încălcarea dispoziţiilor privind circulaţia substanţelor radioactive şi chimice

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Încălcarea dispoziţiilor privind producerea, obţinerea, circulaţia, stocarea, prelucrarea sau utilizarea de substanţe radioactive sau de alte surse de radiaţii ionizante sau biologice periculoase, bacteriologice, toxice, care diminuează stratul de ozon, de substanţe sau de amestecuri chimice sau de alte substanţe sau materiale periculoase, de preparate sau de viruşi, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial mediului înconjurător, sănătăţii umane sau bunurilor ori intereselor economice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Încălcarea dispoziţiilor menţionate în al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care s-au produs consecinţe grave sau dacă fapta a fost comisă în cadrul unui grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[12 februarie 2004; 12 octombrie 2006; 13 decembrie 2007/2; 21 octombrie 2010; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 99. Încălcarea dispoziţiilor privind gestionarea deşeurilor periculoase

[21 octombrie 2010]

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Încălcarea dispoziţiilor privind colectarea, depozitarea, reîncărcarea, transportul, prelucrarea, regenerarea sau îngroparea deşeurilor periculoase, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial mediului înconjurător, sănătăţii umane sau bunurilor ori intereselor economice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Importul de deşeuri periculoase pe teritoriul Letoniei sau tranzitul pe teritoriul Letoniei, încălcând dispoziţiile legale, dacă a fost astfel cauzat un prejudiciu substanţial mediului, sănătăţii umane sau bunurilor ori intereselor economice,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(4) Infracţiunea prevăzută în al doilea sau al treilea paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost săvârşită de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 21 octombrie 2010; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 100. Îngroparea neautorizată de substanţe periculoase în apele şi în adâncimile Pământului

(1) Îngroparea în mod neautorizat de substanţe radioactive, inclusiv materiale nucleare, substanţe, produse, materiale sau deşeuri chimice periculoase în apele sau în adâncimile Pământului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Îngroparea de arme nucleare, chimice, biologice, bacteriologice, toxice sau de altă natură, de distrugere în masă, în apele sau în adâncimile Pământului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult douăzeci de ani.

[18 mai 2000; 12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 101. Poluarea mării

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Poluarea mării cu substanţe periculoase sau poluante, materiale sau deşeuri, dacă s-a produs astfel un prejudiciu semnificativ mediului sau bunurilor ori intereselor economice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Poluarea mării cu alte materiale sau deşeuri poluante, nocive sau periculoase, dacă s-au cauzat consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani.

[13 decembrie 2007/2; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 102. Poluarea şi murdărirea Pământului, pădurilor şi apelor

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Poluarea cu substanţe periculoase sau cu alte substanţe, materiale sau deşeuri poluante, murdărind sau provocând un prejudiciu de orice fel pământului, pădurilor sau apelor interioare (de suprafaţă sau subterane), în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial mediului înconjurător, bunurilor sau intereselor economice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Poluarea cu substanţe periculoase sau alte substanţe, materiale sau deşeuri poluante, murdărind sau provocând un prejudiciu de orice fel pământului, pădurilor sau apelor interioare (de suprafaţă sau subterane), în cazul în care au fost astfel cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 103. Poluarea aerului din atmosferă

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Poluarea prin murdărirea, alterarea fizică sau într-un alt mod vătămător a aerului din atmosferă, depăşind standardele stabilite sau încălcând dispoziţiile legale, dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial mediului, sănătăţii umane sau proprietăţii ori intereselor economice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 104. Exploatarea unor instalaţii neechipate cu structuri de tratament

Exploatarea de instalaţii industriale, agricole, municipale sau de altă natură, în cazul în care nu sunt echipate cu structurile şi sistemele necesare pentru tratarea şi colectarea substanţelor periculoase şi a prafului sau dacă se află într-o condiţie care nu este adecvată pentru funcţionare, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial mediului înconjurător, sănătăţii umane sau bunurilor ori intereselor economice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 105. Neluarea măsurilor pentru eliminarea poluării mediului

Neluarea măsurilor sau luarea în mod greşit a măsurilor necesare, incluse în atribuţiile persoanelor, în ceea ce priveşte corectarea poluării şi prevenirea altor efecte negative asupra mediului, sau care nu anunţă dacă au rezultat daune,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 106. Ascunderea informaţiilor referitoare la poluarea mediului

(1) Neraportarea poluării apelor maritime sau a altor daune produse de vehicule sau structuri, de către o persoană care avea obligaţia să raporteze aceste fapte,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Ascunderea în mod intenţionat sau denaturarea datelor referitoare la nivelul de poluare a mediului, dacă este comisă de o persoană ale cărei atribuţii includ furnizarea unor astfel de date, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial mediului înconjurător, sănătăţii umane sau bunurilor ori intereselor economice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 107. Incendierea pădurilor

(1) Incendierea în mod voluntar a unei păduri

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii, sau amenda, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă din cauza neglijenţei făptuitorului s-a produs decesul unei fiinţe umane sau au fost cauzate alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 108. Distrugerea din culpă a unei păduri

(1) Distrugerea sau deteriorarea din culpă a unei secţiuni de pădure, prin manipularea neglijentă a incendiului sau în alt mod, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă s-a cauzat prin acestea pierderea de vieţi omeneşti sau alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 109. Tăierea arbitrară şi distrugerea arborilor

(1) Tăierea arbitrară de arbori dintr-o pădure aparţinând altei persoane sau de pe o parcelă de teren a altei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Tăierea arbitrară, distrugerea sau deteriorarea arborilor de pe un teritoriu special protejat, o micro-rezervă, un parc, o piaţă publică, o alee sau o altă zonă de protecţie a mediului şi a resurselor naturale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Tăierea arbitrară, distrugerea sau deteriorarea arborilor, cauzând daune substanţiale prin aceste acţiuni sau dacă astfel de acţiuni au fost comise de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2007/2; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 110. Pescuitul arbitrar şi obţinerea de animale acvatice

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Prinderea de peşte sau obţinerea în orice alt mod de peşte sau animale acvatice fără autorizaţia corespunzătoare sau în timpul perioadei de prohibiţie sau în zone cu acces restricţionat sau prin folosirea de unelte sau metode interzise (obţinere arbitrară), dacă fapta este săvârşită într-o arie naturală protejată sau dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Obţinerea arbitrară de peşte sau animale acvatice, prin utilizarea curentului electric, a substanţelor explozive, a substanţelor otrăvitoare sau a altor mijloace sau metode periculoase, în general,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[25 aprilie 2002; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 111. Fabricarea ilegală, achiziţionarea, depozitarea, vânzarea, transportul şi transmiterea de echipamente pentru pescuit electric

Fabricarea ilegală, achiziţionarea, depozitarea, vânzarea, transportul sau transmiterea de echipament pentru pescuit electric,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 112. Vânătoarea ilegală

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Vânătoarea ilegală, dacă fapta a fost săvârşită de un grup de persoane în temeiul acordului prealabil sau într-un teritoriu cu natură special protejată sau în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Utilizarea de mijloace, metode, unelte sau tehnici de vânătoare în general interzise şi periculoase,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau

privarea temporară de libertate, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[18 decembrie 2003; 12 februarie 2004; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 113. Explozii şi alte acte comise cu încălcarea dispoziţiilor generale pentru protecţia animalelor

Provocarea de explozii, efectuarea de amenajamente ale terenului, prelucrarea lemnului sau întreprinderea oricăror alte acţiuni care încalcă dispoziţiile privind protecţia animalelor, dacă prin astfel de acţiuni se aduc prejudicii substanţiale resurselor de peşte, păsărilor sau altor animale sălbatice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 114. Distrugerea şi deteriorarea zonelor speciale de protecţie

Distrugerea sau deteriorarea teritoriilor cu natură special protejată, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 115. Distrugerea şi deteriorarea animalelor şi plantelor special protejate

Distrugerea sau vătămarea animalelor sau plantelor special protejate, a ciupercilor sau a lichenilor ori a habitatului acestora sau distrugerea sau deteriorarea biotopurilor special protejate, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1151. Încălcarea dispoziţiilor privind comercializarea specimenelor de animale sălbatice şi a speciilor de plante pe cale de dispariţie

Încălcarea dispoziţiile privind comercializarea de specimene de animale sălbatice pe cale de dispariţie sau de specii de plante sau de părţi sau produse derivate, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XII

Omuciderea

Secţiunea 116. Omorul

Uciderea intenţionată şi fără a avea acest drept legal (omorul), a unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu supravegherea de către poliţie, pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 117. Omorul comis în circumstanţe agravante

Săvârşirea omorului, în următoarele circumstanţe:

1) asupra unei femei, autorul ştiind ca aceasta este însărcinată;

2) asupra unei persoane, autorul ştiind că aceasta este lipsită de apărare;

3) într-un mod care pune în pericol viaţa mai multor persoane;

4) prin cruzimi deosebite;

5) cadavrul este pângărit ulterior;

6) împreună cu jefuirea victimei;

7) împreună cu violarea victimei;

8) pentru a ascunde o altă infracţiune sau pentru a facilita săvârşirea acesteia;

9) în scopul dobândirii de bunuri;

10) de către un grup de persoane;

11) de către o persoană care a fost plasată în arest preventiv sau în închisoare;

12) asupra unui minor,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin zece ani şi de cel mult douăzeci de ani şi supravegherea de către serviciul de probaţiune, pentru o perioadă de cel mult trei ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[18 mai 2000; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 118. Omor comis în circumstanţe agravante deosebite

Săvârşirea omorului, în următoarele circumstanţe:

1) ca urmare a faptului că victima sau o rudă de-a ei, şi-a îndeplinit o sarcină oficială sau profesională sau a participat la prevenirea sau întreruperea unei infracţiuni ori a unei alte fapte ilegale sau care a depus mărturie în instanţă sau în cadrul unei proceduri premergătoare procesului;

2) au fost ucise două sau mai multe persoane;

3) [13 decembrie 2012];

4) este comis de o persoană care execută o pedeapsă cu închisoare pe viaţă;

5) a fost comis în cadrul unui grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cincisprezece ani şi de cel mult douăzeci de ani şi supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 1 decembrie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 119. Uciderea unui nou-născut

Mama care îşi ucide propriul copil în timpul naşterii sau imediat după naşterea sa, fiind sub influenţa unor tulburări fiziologice sau mentale rezultate din naştere,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 120. Omorul comis într-o stare de agitaţie psihică extremă

Comiterea omorului de către o persoană aflată într-o stare bruscă de agitaţie psihică extremă, rezultată din violenţa sau insulta gravă adusă demnităţii sale de către victimă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau privarea de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 121. Omorul comis peste limitele legitimei apărări necesare

Comiterea omorului ca urmare a depăşirii limitelor legitimei apărări necesare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani, privarea de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 122. Omorul comis cu încălcarea dispoziţiilor privind arestarea unei persoane

(1) Comiterea omorului prin încălcarea dispoziţiilor privind arestarea unei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani, privarea de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii.

(2) Persoana care comite aceeaşi faptă, în cazul în care aceasta este un funcţionar de stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 123. Omuciderea din culpă

(1) Omuciderea ilegală, din culpă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii.

(2) Omuciderea ilegală, din culpă, în cazul în care două sau mai multe persoane au fost ucise sau omuciderea a fost comisă prin utilizarea de arme de foc sau substanţe explozive sau, în general, în alt mod periculos,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau privarea de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 124. Înlesnirea sinuciderii

(1) Înlesnirea sinuciderii sau a tentativei de sinucidere a altei persoane, prin supunerea acesteia la tratamente extrem de crude sau prin înjosirea sistematică a demnităţii acesteia, în cazul în care această persoană nu a fost în dependenţă financiară sau de altă natură faţă de autorul infracţiunii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii.

(2) Săvârşirea aceloraşi acte cu privire la o persoană care s-a aflat în stare de dependenţă financiară sau de altă natură faţă de autorul infracţiunii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XIII

Infracţiuni împotriva sănătăţii persoanei

Secţiunea 125. Vătămarea corporală gravă intenţionată

(1) Comiterea cu intenţie a unor acte de violenţă, prin care s-a pus în pericol viaţa sau s-a cauzat pierderea vederii, auzului sau a altor organe sau funcţii ale organelor sau alte tulburări psihice sau, în cazul în care a condus la pierderea generală a capacităţii de a lucra, în proporţie de cel puţin o treime, sau a cauzat întreruperea unei sarcini sau care s-a manifestat prin mutilări faciale ireparabile (vătămare corporală gravă),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în următoarele circumstanţe:

1) ca urmare a faptului că victima sau o rudă de-a ei, şi-a îndeplinit o sarcină oficială sau profesională sau a participat la prevenirea sau întreruperea unei infracţiuni ori a unei alte fapte ilegale sau care a depus mărturie în instanţă sau în cadrul unei proceduri premergătoare procesului;

2) împotriva a două sau mai multe persoane;

3) într-un mod care a pus în pericol viaţa sau sănătatea mai multor persoane;

4) prin chin sau tortură;

5) de un grup de persoane;

6) [13 decembrie 2012];

7) de către o persoană care a fost plasată în arest preventiv sau într-o închisoare;

8) împotriva unei persoane lipsite de apărare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Comiterea cu intenţie a unor acte de violenţă gravă, care, ca urmare a neglijenţei autorului, au cauzat decesul victimei sau care comite acte intenţionate de violenţă gravă, dacă faptele au fost comise în cadrul unui grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[13 decembrie 2012]

[13 decembrie 2007/2; 30 octombrie 2008; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 126. Vătămarea corporală moderată intenţionată

(1) Comiterea cu intenţie de acte de violenţă care pun în pericol viaţa şi nu au avut consecinţele prevăzute la secţiunea 125 a prezentei legi, dar au dus la tulburări de sănătate permanente sau la pierderea generală a capacităţii de a lucra într-o măsură mai mică de o treime (vătămare corporală moderată),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Comiterea aceloraşi fapte, în următoarele circumstanţe:

1) ca urmare a faptului că victima sau o rudă de-a ei, şi-a îndeplinit o sarcină oficială sau profesională sau a participat la prevenirea sau întreruperea unei infracţiuni ori a unei alte fapte ilegale sau care a depus mărturie în instanţă sau în cadrul unei proceduri premergătoare procesului;

2) prin chin sau tortură;

3) de un grup de persoane;

4) [13 decembrie 2012];

5) de către o persoană care a fost plasată în arest preventiv sau într-o închisoare;

6) împotriva unei persoane lipsite de apărare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supraveghere de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[30 octombrie 2008; 21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 127. Vătămarea corporală intenţionată săvârşită într-o stare de agitaţie psihică extremă

Comiterea cu intenţie de acte de violenţă corporală gravă sau moderată, în timp ce autorul se afla într-o stare bruscă de agitaţie psihică extremă, care a fost cauzată de violenţa sau de insulta gravă adusă demnităţii sale de către victimă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 128. Vătămarea corporală intenţionată săvârşită peste limitele legitimei apărări necesare

Comiterea cu intenţie de acte de violenţă gravă sau moderată peste limitele legitimei autoapărări necesare, în cazul în care violenţa nu este săvârşită în scopul de a se proteja de o ameninţare la adresa vieţii sau de viol,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 129. Vătămarea corporală intenţionată săvârşită cu încălcarea dispoziţiilor privind arestarea unei persoane

(1) Comiterea cu intenţie de acte de violenţă gravă sau moderată cu încălcarea dispoziţiilor privind arestarea unei persoane

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care acestea sunt comise de un funcţionar de stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 130. Vătămarea corporală uşoară intenţionată

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Comiterea cu intenţie de acte de violenţă uşoară

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Comiterea în mod regulat de loviri de natura torturii sau a oricărui tip de tortură, cu condiţia ca aceste acte să nu fi avut consecinţele prevăzute la secţiunile 125 şi 126 din prezenta lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 131. Vătămarea corporală din culpă

Comiterea de acte de violenţă gravă sau moderată din culpă

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 132. Ameninţarea cu omorul şi cu vătămarea corporală gravă

Ameninţarea cu săvârşirea infracţiunii de omor sau vătămare corporală gravă, dacă au existat motive întemeiate ale temerii că aceste ameninţări ar putea fi săvârşite,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 133. Infecţia cu virusul imunodeficienţei umane şi cu virusul hepatitei B şi C

Infectarea, în cunoştinţă de cauză, a unei alte persoane cu virusul imunodeficienţei umane sau cu virusul hepatitei B sau C,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1331. Infectarea cu un agent periculos al unor boli infecţioase

Infectarea, cu intenţie, a unei alte persoane cu un agent periculos al unor boli infecţioase, în cazul în care fapta are ca rezultat vătămarea corporală gravă sau a cauzat decesul victimei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 134. Infectarea cu un agent al unor boli cu transmitere sexuală

(1) Infectarea, cu intenţie, a unei alte persoane cu un agent al unei boli cu transmitere sexuală

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Infectarea, cu intenţie, a unui minor cu un agent al unei boli cu transmitere sexuală

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 135. Efectuarea neautorizată a unui avort

(1) Efectuarea unui avort asupra unei femei însărcinate, de către o persoană autorizată să efectueze avorturi, în cazul în care avortul este efectuat în afara unui spital sau a altei instituţii medicale sau în incinta unei instituţii medicale, dar fără un temei juridic,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja în practici de tratament medical pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

(2) Efectuarea unui avort asupra unei femei însărcinate, în condiţii neigienice, sau dacă avortul este efectuat de către o persoană care nu este autorizată să efectueze avorturi,

pedeapsa aplicabilă este privarea de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja în practici de tratament medical pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

(3) [13 decembrie 2012]

(4) Efectuarea unui avort neautorizat asupra unei femei însărcinate, împotriva voinţei acesteia sau în cazul în care efectuarea unui avort neautorizat a condus la decesul unei femei însărcinate sau la alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani, cu privarea de dreptul de a se angaja în practici de tratament medical pentru o perioadă de cel mult zece ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 136. Obligarea de a se supune unui avort

Obligarea unei femei însărcinate să se supună unui avort, dacă aceasta a dus la efectuarea avortului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 137. Tratamentul medical neautorizat

(1) Efectuarea unui tratament medical neautorizat, dacă acesta a provocat tulburări de sănătate victimei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Efectuarea unui tratament medical neautorizat, în cazul în care acesta a cauzat decesul sau vătămarea corporală gravă a victimei, din neglijenţa autorului infracţiunii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 138. Îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor profesionale de către un practician medical

(1) Neîndeplinirea sarcinilor profesionale sau îndeplinirea acestora cu neglijenţă, de către un practician medical, în cazul în care fapta, ca urmare a neglijenţei autorului, a cauzat vătămări corporale grave sau moderate victimei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Comiterea aceleaşi infracţiuni, în cazul în care a avut ca rezultat infecţia victimei cu virusul imunodeficienţei umane sau cu virusul hepatitei B sau C sau a cauzat decesul victimei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 29 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 139. Îndepărtarea ilegală de ţesuturi şi organe din corpul unei fiinţe umane

(1) Îndepărtarea în mod ilegal de ţesuturi sau organe din trupul unei fiinţe umane decedate în vederea utilizării lor în scopuri medicale, de către un medic,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja în practici de tratament medical pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

(2) Îndepărtarea în mod ilegal de ţesuturi sau organe din trupul unei fiinţe umane vii în vederea utilizării lor în scopuri medicale, de către un medic,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani, cu privarea de dreptul de a se angaja în practici de tratament medical pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 140. Încălcarea dispoziţiilor sanitare, de igienă şi de protecţie epidemiologică

Încălcarea dispoziţiilor sanitare, de igienă şi de protecţie epidemiologică, în cazul în care prin aceasta este cauzată o epidemie,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 141. Lăsarea fără ajutor

(1) Neoferirea asistenţei necesare de prim ajutor unei fiinţe umane aflate într-o stare în care viaţa acesteia îi este pusă în pericol, în cazul în care autorul a ştiut că ar fi putut furniza o astfel de asistenţă, fără a se pune în pericol grav pe sine sau pe alte persoane şi în cazul în care lipsa asistenţei a dus la moartea unei fiinţe umane sau la alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă cu munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Lăsarea fără ajutor, cu intenţie, a unei persoane care se află într-o stare în care îi este periclitată viaţa sau sănătatea şi care nu este în măsură să se salveze datorită tinereţii, bătrâneţii, bolii sau slăbiciunii sale, în cazul în care autorul nu a fost în măsură să ofere asistenţă victimei deşi avea obligaţia de a avea grijă de aceasta sau autorul a pus în pericol viaţa persoanei respective,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 142. Neacordarea de asistenţă victimelor pe mare

(1) Persoana care, în calitate de căpitan al unei nave, nu se îndreaptă către locul unei catastrofe ce a avut loc pe mare, în cazul în care se primesc informaţii că este necesară asistenţa,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Neacordarea de ajutor persoanelor aflate în pericol de moarte pe mare sau pe altă cale navigabilă, dacă acest ajutor ar fi putut fi acordat fără a pune în primejdie nava, echipajul şi pasagerii, dacă fapta este comisă de căpitanul unei nave

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau o pedeapsă privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XIV

Infracţiuni împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unei persoane

Secţiunea 143. Încălcarea inviolabilităţii apartamentului unei persoane

(1) Intrarea în mod ilegal într-un apartament împotriva voinţei unei persoane ce îşi are reşedinţa în apartamentul respectiv

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceleiaşi fapte folosind violenţa, ameninţarea, prin fraudă sau însuşirea unei calităţi oficiale

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 144. Încălcarea confidenţialităţii corespondenţei, a informaţiilor sub formă de transmisiuni printr-o reţea de telecomunicaţii şi a altui tip de informaţii

(1) Încălcarea intenţionată a confidenţialităţii corespondenţei personale, a informaţiilor sub formă de transmisii printr-o reţea de telecomunicaţii, precum şi a confidenţialităţii informaţiilor şi programelor prevăzute pentru utilizare în legătură cu prelucrarea datelor electronice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceleiaşi fapte, dacă aceste acte sunt comise în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[20 aprilie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 145. Activităţi ilegale ce implică folosirea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice

(1) Săvârşirea de activităţi ilegale ce implică folosirea datelor cu caracter personal ale unei persoane fizice, în cazul în care prin fapte s-au cauzat daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea de activităţi ilegale ce implică folosirea datelor cu caracter personal ale unei persoane fizice, în cazul în care faptele au fost săvârşite de către un administrator sau un operator de prelucrare a datelor cu caracter personal în scopul răzbunării, al dobândirii de bunuri sau în scop de şantaj,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Influenţarea unui administrator sau a unui operator de prelucrare a datelor cu caracter personal sau a persoanei vizate, prin recurgerea la violenţă sau ameninţări sau prin utilizarea încrederii cu rea-credinţă sau prin înşelăciune, în scopul efectuării activităţilor ilegale ce implică folosirea datelor cu caracter personal ale unei persoane fizice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[10 septembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 146. Încălcarea dispoziţiilor privind protecţia muncii

(1) Încălcarea cerinţelor prevăzute în actele normative care reglementează protecţia muncii sau securitatea tehnică, în cazul în care fapta este comisă de directorul unei întreprinderi (societate), al unei instituţii sau al unei organizaţii sau de altă persoană responsabilă pentru respectarea acestora, în situaţia în care o astfel de faptă a cauzat vătămări corporale ce au afectat sănătatea sau au dus la pierderea permanentă a capacităţii de muncă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, în cazul în care prin faptă s-a cauzat decesul unei persoane sau vătămarea corporală gravă a mai multor persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 147. Încălcarea drepturilor inventatorilor şi designerilor

(1) Divulgarea în mod intenţionat a unei invenţie sau a unui design fără consimţământul proprietarului, inventatorului, designerului sau succesorilor în drepturi, înainte de dezvăluirea invenţiei sau design-ului de către persoana în cauză sau înainte ca dezvăluirea să fie făcută cu consimţământul persoanelor în cauză şi însuşirea calităţii de autor sau constrângerea persoanelor îndreptăţite să accepte drept de autor comun asupra unei invenţii sau asupra unui design,

este sancţionată cu o pedeapsă cu munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Încercarea de a determina o persoană prin constrângere, violenţă, ameninţări cu violenţa sau şantaj, să renunţe la calitatea de autor al unei invenţii sau al unui design sau să accepte drept de autor comun,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[17 octombrie 2002; 12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 148. Încălcarea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe

(1) Încălcarea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe acestora, în cazul în care prin aceasta s-au cauzat daune substanţiale drepturilor şi intereselor protejate prin lege ale unei persoane,

pedeapsa aplicabilă este privarea de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost săvârşită de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Încălcarea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe, dacă fapta este comisă la scară largă sau de un grup organizat sau prin constrângere, violenţă, ameninţări sau şantaj, în scopul renunţării la drepturile de autor sau prin constrângerea la acceptarea drepturilor comune de autor, dacă este săvârşită prin violenţă, ameninţări sau şantaj,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şase ani, cu privarea de dreptul de a se angaja în anumite locuri de muncă pentru o durată de cel mult cinci ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[21 octombrie 2010; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 149. Actele ilegale având ca obiect drepturile de autor şi drepturile conexe

[21 octombrie 2010]

Secţiunea 1491. Încălcarea interdicţiilor de discriminare

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Discriminarea pe baza originii rasiale sau etnice sau încălcarea altor interdicţii privind discriminarea, în cazul în care astfel de acte produc un prejudiciu substanţial sau dacă implică violenţa, frauda sau ameninţarea, ori sunt comise de un grup de persoane, de un funcţionar de stat sau de un angajat al unei întreprinderi (societăţi) sau organizaţii, sau dacă sunt săvârşite prin intermediul unui sistem de prelucrare automată a datelor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 iunie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 150. Incitarea la ură religioasă

(1) Profanarea credinţelor religioase ale altor persoane sau incitarea la ură în legătură cu manifestările unor astfel de persoane faţă de religie sau faţă de ateism

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Comiterea aceleiaşi fapte, dacă sunt cauzate prejudicii substanţiale sau fapta este asociată cu violenţa, frauda sau ameninţările sau dacă este comisă de un grup de persoane sau de un funcţionar de stat sau de un angajat al unei întreprinderi (societate) sau organizaţii sau dacă aceasta a fost săvârşită prin utilizarea de sisteme de prelucrare automată a datelor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 iunie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 151. Interferenţa cu ritualurile religioase

[13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XV

Infracţiuni împotriva libertăţii, onoarei şi demnităţii personale

Secţiunea 152. Privarea ilegală de libertate

(1) Privarea ilegală a unei persoane de posibilitatea de a stabili în mod liber locul în care se poate afla (privarea ilegală de libertate), dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni comise de către un funcţionar de stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă faptele sunt săvârşite într-un mod care pune în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a victimei sau dacă implică cauzarea de suferinţe fizice asupra acesteia sau au continuat timp de mai mult de o săptămână sau au fost comise în mod repetat sau au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

pedeapsa aplicabilă este privarea de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii, sau amenda, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Privarea ilegală de libertate, în cazul în care a avut consecinţe grave sau dacă a fost comisă de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 153. Răpirea

(1) Sechestrarea, unei persoane prin violenţă sau ameninţări sau răpirea unei persoane, prin fraudă sau folosindu-se de starea de neajutorare a acesteia (răpirea),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în mod repetat, precum şi în cazul răpirii unui minor care nu a împlinit 14 ani

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Răpirea unei persoane, dacă a avut consecinţe grave sau dacă a fost comisă asupra unui minor sau dacă a fost săvârşită de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[13 decembrie 2007/2; 30 octombrie 2008; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 154. Luarea de ostatici

(1) Sechestrarea sau reţinerea unei persoane ca ostatic, dacă acest act este asociat cu ameninţări de omor, vătămare corporală sau reţinerea acestei persoane în scopul de a constrânge o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane să acţioneze sau să se abţină de la o acţiune, solicitând acest lucru ca o condiţie pentru eliberarea ostaticilor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care actele au fost comise împotriva unui minor sau au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Săvârşirea actelor prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care au avut consecinţe grave sau au fost comise împotriva unui minor care nu a împlinit 14 ani sau au fost comise de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[8 decembrie 2005; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; La 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1541. Traficul de fiinţe umane

(1) Traficul de fiinţe umane,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Traficul de fiinţe umane, dacă acesta a fost săvârşit împotriva unui minor sau dacă fapta a fost săvârşită de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Traficul de fiinţe umane, în cazul în care prin acesta s-a pus în pericol viaţa victimei sau a avut consecinţe grave sau a fost comis cu cruzime sau împotriva unei persoane care nu a împlinit 14 ani sau a fost săvârşit de un grup organizat,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 16 decembrie 2004; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012; 14 martie 2013]

Secţiunea 1542. Aria de cuprindere a traficului de fiinţe umane

(1) Traficul de fiinţe umane constă în recrutarea, transportul, transferul, ascunderea, cazarea sau primirea de persoane în vederea exploatării, săvârşit prin recurgerea la violenţă sau ameninţări sau prin înşelăciune sau profitând de dependenţa persoanei faţă de autor sau de starea acesteia de neajutorare sau prin acordarea sau obţinerea de beneficii materiale sau de altă natură, de care victima este dependentă, în schimbul obţinerii consimţământului acestei persoane.

(2) Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea unui minor în vederea exploatării reprezintă de asemenea trafic de fiinţe umane, chiar dacă nu se realizează prin utilizarea oricăruia dintre mijloacele menţionate la primul paragraf al prezentei secţiuni.

(3) În sensul prezentei secţiuni, exploatarea constă în implicarea unei persoane în prostituţie sau în alte forme de exploatare sexuală, constrângerea unei persoane la a presta muncă sau la a furniza servicii, deţinerea unei persoane în sclavie sau în alte forme similare (sclavia pentru datorii, robia sau transferul forţat în dependenţa faţă de o altă persoană) şi deţinerea unei persoane în servitudine sau, de asemenea, îndepărtarea ilegală de ţesuturi şi organe de la o persoană.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 155. Internarea ilegală într-un spital de psihiatrie

Internarea ilegală a unei persoane într-un spital de psihiatrie, săvârşită cu intenţie,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 156. [19 noiembrie 2009]

Secţiunea 157. Defăimarea

(1) Răspândirea în mod voluntar de neadevăruri, ştiind că sunt false şi defăimătoare la adresa altei persoane, reproduse în format tipărit sau în orice alt mod scris, cât şi oral, dacă aceasta a fost săvârşită în public (defăimare),

este sancţionată cu o pedeapsă cu munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Defăimarea prin intermediul mass-media,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 iunie 2003; 12 februarie 2004; 19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 158. [19 noiembrie 2009]

CAPITOLUL XVI

Infracţiuni împotriva moralităţii şi inviolabilităţii sexuale

Secţiunea 159. Violul

(1) Comiterea unui act sexual prin violenţă, ameninţări sau profitând de starea de neputinţă a victimei (viol),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi şi de cel mult zece ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Comiterea unui viol în cazul în care acesta este comis de un grup de persoane sau este comis asupra unui minor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Comiterea unui viol, dacă acesta are consecinţe grave sau dacă este comis asupra unui minor care nu a împlinit 14 ani,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin zece ani şi de cel mult douăzeci de ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[13 decembrie 2007/2; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 160. Obţinerea satisfacţiei sexuale prin violenţă

(1) Obţinerea satisfacţiei sexuale prin pederastie sau lesbianism sau alte acte sexuale nefireşti de satisfacere sexuală, în cazul în care aceste acte au fost comise cu violenţă sau ameninţări sau profitând de starea de neajutorare a unei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult zece ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au fost comise asupra unui minor sau de către un grup de persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Săvârşirea actelor prevăzute în primul sau la al doilea paragraf al prezentei secţiuni, dacă au avut consecinţe grave, precum şi dacă au fost comise asupra unui minor care nu a împlinit 14 ani,

este sancţionată cu o pedeapsă cu închisoare pe viaţă sau pedeapsa privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin zece ani şi de cel mult douăzeci de ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[18 mai 2000; 13 decembrie 2007/2; 30 octombrie 2008; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 161. Actul sexual, pederastia şi lesbianismul cu o persoană care nu a împlinit vârsta de şaisprezece ani

Comiterea unui act sexual, pederastic, lesbian sau a altui acte sexual nefiresc de satisfacere sexuală cu o persoană care nu a împlinit încă vârsta de şaisprezece ani şi care se confruntă cu dificultăţi financiare sau se află într-o dependenţă faţă de autorul infracţiunii sau în cazul în care o astfel de infracţiune a fost săvârşită de o persoană care a împlinit vârsta majoratului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau privarea de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[18 mai 2000; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 162. Conducerea la depravare

(1) Depravarea unui minor, împotriva voinţei acestuia sau dacă fapta a fost comisă de o persoană care a împlinit vârsta majoratului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Depravarea unui minor care nu împlinit 14 ani,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau privarea de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[18 mai 2000; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1621. Încurajarea implicării în acte sexuale

(1) Încurajarea unei persoane care nu a împlinit vârsta de şaisprezece ani să se implice în acte sexuale sau încurajarea unei astfel de persoane să se întâlnească cu intenţia de a se implica în acte sexuale sau de a întreţine un act sexual, indiferent de modul în care este exprimată încurajarea, în cazul în care aceasta a fost comisă de o persoană care a atins vârsta majoratului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) [13 decembrie 2012]

[30 octombrie 2008; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 163. Încălcarea restricţiilor legale privind prostituţia

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 1631. Înfiinţarea, întreţinerea, gestionarea şi finanţarea unui bordel

Înfiinţarea, întreţinerea, gestionarea sau finanţarea unui bordel (locaţie ilegală destinată organizării şi furnizării de servicii de prostituţie),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 mai 2009]

Secţiunea 164. Cooptarea unei persoane să se prostitueze şi obligarea la practicarea prostituţiei

(1) Cooptarea unei persoane să se prostitueze,

Este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau privarea de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Constrângerea unei alte persoane să practice sau să se implice în prostituţie, folosindu-se de încrederea ei, de buna-credinţă a acesteia sau prin înşelăciune sau profitând de dependenţa persoanei faţă de infractor sau de starea de neajutorare a acesteia,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Săvârşirea faptelor prevăzute în primul şi în al doilea paragraf al prezentei secţiuni, dacă aceste acte au fost comise de un grup de persoane sau determinarea, implicarea sau constrângerea unui minor la a practica prostituţia sau punerea la dispoziţie a locaţiei necesare practicării prostituţiei de către un minor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult opt ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(4) Încurajarea, determinarea sau constrângerea unui minor care nu a împlinit 14 ani să practice prostituţia

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult doisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(5) Săvârşirea actelor prevăzute în prezenta secţiune, în cazul în care acestea au fost săvârşite de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[18 mai 2000; 12 februarie 2004; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 165. Procurarea mijloacelor de existenţă prin prostituţie

(1) Persoana care profită, în scopul îmbogăţirii, de pe urma unei persoane ce practică prostituţia,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care actele au fost comise de un grup de persoane sau cu privire la minori,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care actele au fost comise de un grup organizat sau dacă au fost comise asupra unor minori care nu au împlinit 14 ani,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[18 mai 2000; 13 decembrie 2007/2; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1651. Trimiterea unei persoane pentru exploatare sexuală

(1) Trimiterea unei persoane, cu consimţământul acesteia, în vederea exploatării sexuale, şi anume orice acţiune care facilitează circulaţia legală sau ilegală, tranzitul sau şederea unei persoane, în acest scop, pe teritoriul unei ţări sau al mai multor ţări,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au fost comise în scopul îmbogăţirii sau dacă au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Săvârşirea actelor prevăzute la primul şi al doilea paragraf din prezenta secţiune, în cazul în care acestea au fost comise de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[18 mai 2000; 16 decembrie 2004; 13 decembrie 2007/2; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 165 2. [21 mai 2009]

Secţiunea 166. Încălcarea dispoziţiilor privind importul, producţia şi distribuţia de materiale pornografice sau erotice

(1) Încălcarea dispoziţiilor privind importul, producţia, distribuţia, demonstraţiile publice, publicitatea sau scrierile pornografice, publicaţiile tipărite, imaginile, filmele, înregistrările video şi audio sau alte materiale pornografice, dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Descărcarea de pe Internet, achiziţionarea, importul, producţia, demonstraţiile publice, publicitatea sau distribuţia unor astfel de materiale pornografice, care descriu abuzul sexual asupra copiilor, activităţi sexuale între persoane şi animale, necrofilia sau violenţa de natură erotică sau pornografică sau deţinerea unor astfel de materiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei an, sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Implicarea sau folosirea minorilor în producţia (realizarea) de materiale erotice sau pornografice

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şase ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(4) Implicarea sau folosirea minorilor care nu au împlinit 14 ani în producţia (realizarea) de materiale erotice sau pornografice

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(5) Săvârşirea actelor prevăzute la al treilea sau al patrulea paragraf din prezenta secţiune, în cazul în care acestea au fost comise de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[18 mai 2000; 12 februarie 2004; 12 octombrie 2006; 21 iunie 2007; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XVII

Infracţiuni împotriva familiei şi minorilor

Secţiunea 167. Înlocuirea unui copil

(1) Înlocuirea unui nou-născut cu altul

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Înlocuirea unui nou-născut cu altul în scopul dobândirii de bunuri

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 168. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la dreptul de custodie asupra copiilor, dreptul la îngrijire şi dreptul la vizită

Nerespectarea, cu rea-credinţă, a dispoziţiilor pronunţate de către instanţă sau de către tribunalul pentru orfani, în ceea ce priveşte dreptul de custodie asupra copilului, dreptul la îngrijire sau dreptul la vizită, precum şi nerespectarea cu rea-credinţă sau întârzierea voită a aplicării unei hotărâri pronunţate de o instanţă stabilind înapoierea unui copil în ţara sa de reşedinţă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 octombrie 2010; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 169. Divulgarea informaţiilor confidenţiale referitoare la adopţie

Divulgarea informaţiilor confidenţiale referitoare la adopţie, contrar voinţei persoanei care adoptă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1691. Actele ilegale în gestionarea adopţiilor

(1) Exprimarea consimţământului în vederea adoptării unui minor, în cazul în care acest consimţământ a fost dat de mama, tatăl sau tutorele minorului în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Solicitarea consimţământului pentru adoptarea unui minor de la mama, tatăl sau tutorele minorului, personal sau printr-un intermediar, prin folosirea violenţelor, ameninţărilor, prin fraudă, mită sau alte mijloace ilegale, precum şi intermedierea unor astfel de activităţi,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Săvârşirea faptelor prevăzute la al doilea paragraf al prezentei secţiuni, dacă au fost săvârşite de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 iunie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 170. Evitarea obligaţiei de a asigura întreţinerea

Evitarea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere şi îngrijire a părinţilor, bunicilor, copiilor, nepoţilor sau a altor persoane, în cazul în care o astfel de obligaţie a fost dispusă printr-o hotărâre a unei instanţe sau o decizie a unui judecător,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 171. Abuzul de drepturi al unui tutore

Utilizarea unei tutele sau a unei curatele în detrimentul persoanelor care fac obiectul tutelei sau curatelei

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 172. Implicarea unui minor într-o infracţiune

Implicarea unui minor într-o infracţiune,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 173. Cauzarea stării de ebrietate unui minor, implicarea unui minor în utilizarea în scopuri non-medicale de medicamente terapeutice şi a altor mijloace care cauzează intoxicare

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Cauzarea intenţionată a stării de ebrietate a unui minor sau implicarea unui minor în utilizarea în scopuri non-medicale de medicamente terapeutice sau de altă natură, cum sunt substanţele narcotice sau psihotrope care provoacă intoxicare, dacă fapta a fost comisă prin violenţă sau ameninţări,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 174. Cruzimea şi violenţa la adresa minorilor

(1) Aplicarea unor tratamente crude sau violente unui minor, dacă au fost provocate suferinţe fizice sau psihice minorului şi dacă au fost comise de către persoanele de care victima este dependentă din punct de vedere financiar sau în alt mod şi dacă prin acestea nu au fost cauzate consecinţele prevăzute la secţiunea 125 sau 126 din prezenta lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea sunt comise asupra unui minor care nu a împlinit 14 ani,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[30 octombrie 2008; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XVIII

Infracţiuni împotriva proprietăţii

Secţiunea 175. Furtul

(1) Furtul disimulat sau evident (furt) al bunurilor mobile ce aparţin unei alte persoane,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Furtul, dacă a fost săvârşit de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Furtul, dacă acesta a fost săvârşit prin intrarea într-un apartament sau alt loc sau dacă a fost săvârşit într-un depozit, într-un sistem de conectare a depozitelor ori într-un mijloc de transport,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(4) Furtul, dacă acesta a fost săvârşit de un grup organizat, şi furtul de substanţe narcotice sau psihotrope cu acţiune puternică, sau de substanţe toxice ori radioactive sau explozibile, arme de foc sau muniţii,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 176. Tâlhăria

(1) Furtul de bunuri mobile ce aparţin unei alte persoane, asociat cu violenţa sau cu ameninţarea cu violenţa (tâlhăria),

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Tâlhăria, dacă a fost săvârşită de un grup de persoane în temeiul acordului prealabil sau dacă a fost săvârşită prin intrarea într-un apartament sau alt loc sau dacă a fost săvârşită într-un depozit, într-un sistem de conectare a depozitelor sau într-un mijloc de transport,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Tâlhăria, dacă este comisă la scară largă sau a fost comisă în grup organizat sau dacă tâlhăria a avut ca obiect obţinerea de substanţe narcotice sau psihotrope cu acţiune puternică, de substanţe otrăvitoare sau substanţe radioactive ori explozive, de arme de foc sau muniţii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(4) Tâlhăria, dacă a fost comisă cu arme de foc sau explozivi sau dacă este asociată cu vătămarea corporală gravă asupra victimei sau dacă au fost cauzate, alte consecinţe grave

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 12 februarie 2004; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 177. Înşelăciunea

(1) Dobândirea unor bunuri ce aparţin altei persoane sau de drepturi asupra unor astfel de bunuri, prin folosirea, cu rea-credinţă, a încrederii acordate sau prin înşelăciune (fraudă),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Înşelăciunea, dacă a fost comisă de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Înşelăciunea, în cazul în care aceasta a fost comisă pe scară largă sau a fost săvârşită în grup organizat sau a fost comisă pentru dobândirea de substanţe stupefiante, psihotrope, substanţe otrăvitoare sau substanţe radioactive ori explozive, arme de foc sau muniţii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1771. Frauda informatică

(1) Introducerea voluntară de date false într-un sistem automatizat de prelucrare a datelor, în vederea influenţării exploatării resurselor acestora (frauda informatică), în scopul dobândirii de bunuri ce aparţin unei alte persoane sau de drepturi asupra unor astfel de bunuri sau în scopul dobândirii de alte beneficii materiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Frauda informatică, în cazul în care aceasta a fost comisă de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Frauda informatică, în cazul în care aceasta a fost comisă la scară largă sau dacă a fost săvârşită în grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult zece ani sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[28 aprilie 2005; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 178. Înşelăciunea privind asigurările

(1) Distrugerea, deteriorarea sau disimularea bunurilor proprii, în mod voluntar, în scopul de a obţine suma asigurată

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Constrângerea sau determinarea altei persoane să distrugă, deterioreze sau să ascundă bunurile asigurate sau influenţarea altei persoane în aceleaşi scopuri, dacă acestea au fost săvârşite de către proprietarul bunurilor în scopul de a obţine suma asigurată,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Comiterea actelor prevăzute la primul şi al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care au fost săvârşite în scopul de a obţine o sumă asigurată considerabilă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 179. Delapidarea

(1) Însuşirea ilegală sau irosirea bunurilor altei persoane, dacă a fost săvârşită de o persoană căreia i s-au încredinţat astfel de bunuri sau în sarcina căreia au fost plasate bunurile spre păstrare (delapidare),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Delapidarea, în cazul în care aceasta a fost comisă de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau o pedeapsă privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Delapidarea, dacă aceasta a săvârşită pe scară largă sau dacă este comisă în legătură cu substanţe stupefiante, psihotrope, otrăvitoare sau substanţe radioactive ori explozive, arme de foc sau muniţii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 180. Furtul, frauda, înşelăciunea şi delapidarea pe scară mică

(1) Furtul, frauda, înşelăciunea sau delapidarea pe scară mică, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la secţiunea 175, al treilea şi al patrulea paragraf; secţiunea 177, al treilea paragraf şi, respectiv, secţiunea 179, al treilea paragraf al prezentei legi,

sunt sancţionate cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) [13 decembrie 2012]

[25 aprilie 2002; 18 decembrie 2003; 15 ianuarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 181. Furtul, frauda, înşelăciunea şi delapidarea repetate

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 182. Consumul arbitrar de energie electrică, energie termică şi gaze naturale, utilizarea arbitrară a serviciilor de comunicaţii electronice

(1) Consumul arbitrar de energie electrică, energie termică sau gaze naturale sau utilizarea arbitrară a serviciilor de comunicaţii electronice, dacă au fost cauzate daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Consumul arbitrar de energie electrică, energie termică sau a serviciilor de comunicaţii electronice, dacă acestea au fost comise pe scară largă sau dacă au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[25 aprilie 2002; 21 iunie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1821. Operaţiuni ilegale legate de consumul de energie electrică, termică şi gaz

(1) Interferenţa în măsurătorile operate de un contor de energie electrică, termică sau de gaze sau denaturarea acestora sau transformarea, adaptarea, distribuţia sau instalarea de echipamente, dispozitive sau programe informatice, dacă prin acestea se oferă persoanelor posibilitatea de a consuma în mod arbitrar energie electrică, energie termică sau gaz,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care actele au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile sau au avut consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 183. Şantajul

(1) Solicitarea, fără un temei juridic, adresată unei persoane, de a renunţa la bunurile sau la drepturile sale de proprietate sau de a întreprinde orice acte de natură financiară, ameninţând cu violenţa sau cu divulgarea de informaţii calomnioase cu privire la comportamentul şi limbajul victimei sau al rudelor acesteia sau cu distrugerea bunurilor sau producerea unor daune semnificative (extorcare),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Şantajul, în cazul în care acesta a fost comis de un grup de persoane pe baza unui acord prealabil sau prin recurgerea la violenţă, arme de foc sau explozivi,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 184. Şantajul comis de către un grup organizat

(1) Înfiinţarea unui grup organizat sau participarea în cadrul unui astfel de grup în scopul săvârşirii infracţiunii de şantaj

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Şantajul, săvârşit de un membru al unui grup organizat, dacă fapta a fost comisă prin utilizarea violenţei, ameninţărilor, armelor de foc sau a explozibililor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Săvârşirea faptelor prevăzute la al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care acestea au condus la consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 185. Distrugerea voluntară şi daunele cauzate proprietăţii

(1) Distrugerea voluntară sau deteriorarea proprietăţii altei persoane

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Distrugerea voluntară sau deteriorarea proprietăţii altei persoane, dacă aceasta a fost săvârşită prin incendiere sau prin orice altă modalitate periculoasă sau a provocat un prejudiciu material extins sau, ca urmare a neglijenţei autorului, a survenit decesul unei fiinţe umane sau au fost cauzate alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 186. Distrugerea din culpă şi daunele cauzate proprietăţii

(1) Distrugerea sau deteriorarea proprietăţii altei persoane din culpă, prin manipularea neglijentă a incendiului sau prin orice altă modalitate periculoasă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Distrugerea sau deteriorarea proprietăţii altei persoane din culpă, dacă prin faptă s-a provocat decesul unei fiinţe umane sau alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 187. Distrugerea şi deteriorarea voluntară a reţelei electrice, a reţelei publice de comunicaţii electronice, de încălzire, gaz, petrol şi a conductelor cu produse petroliere

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

(1) Distrugerea sau deteriorarea voluntară a reţelei electrice, a reţelei publice de comunicaţii electronice, a reţelei de încălzire, gaz, petrol şi a conductelor cu produse petroliere sau a instalaţiilor lor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă prin acestea s-a provocat decesul unei fiinţe umane sau o stare urgenţă, un dezastru sau alte consecinţe grave sau dacă a fost săvârşită în grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[13 decembrie 2007/2; 21 octombrie 2010; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 188. Distrugerea şi deteriorarea din culpă a conductelor de gaz natural şi petrol

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

(1) Distrugerea sau deteriorarea unei conducte de gaz natural, petrol sau produse petroliere sau instalaţii ale acestora, din culpă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au avut drept consecinţă decesul unei fiinţe umane sau o stare de urgenţă, un dezastru sau au fost cauzate alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 189. Supravegherea proprietăţii în mod iresponsabil şi neglijent

Exercitarea atribuţiilor în mod iresponsabil şi neglijent, de către o persoană însărcinată cu supravegherea unei proprietăţi, dacă un astfel de comportament a dus la furtul, distrugerea sau deteriorarea proprietăţii respective la scară largă şi dacă fapta nu reprezintă o infracţiune comisă de un funcţionar de stat sau un angajat responsabil al unei întreprinderi (societate) sau organizaţii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XIX

Infracţiuni de natură economică

Secţiunea 190. Contrabanda

(1) Introducerea sau scoaterea de bunuri sau alte obiecte de valoare din teritoriul vamal al Republicii Letonia, prin evitarea controalelor vamale sau ascunderea acestor bunuri sau a altor obiecte de valoare în cadrul unor astfel de controale sau prin nedeclararea acestora sau utilizarea de documente vamale sau alte documente false sau prin orice altă modalitate ilegală (contrabandă), în cazul în care au fost cauzate daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost comisă de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) ) Infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost săvârşită de un grup de persoane sau în cazul în care a fost comisă la scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult unsprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani, cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de orice tip sau de a se angaja într-o muncă specifică sau de dreptul de a ocupa o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani.

(4) [13 decembrie 2012]

[17 octombrie 2002; 12 februarie 2004; 28 aprilie 2005; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1901. Circulaţia mărfurilor şi a substanţelor a căror circulaţie este interzisă sau reglementată în mod special de-a lungul frontierei de stat a Republicii Letonia

(1) Transportul substanţelor narcotice sau psihotrope sau a materialelor sursă (precursori) pentru prepararea acestor substanţe, precum şi a substanţelor radioactive sau periculoase, a bunurilor de importanţă strategică sau a altor bunuri de valoare, a explozivilor, armelor şi muniţiilor de-a lungul frontierei de stat a Republicii Letonia, în orice mod care nu respectă legea,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care actele au fost comise de un grup de persoane în temeiul acordului prealabil sau dacă au fost comise la scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Săvârşirea aceloraşi fapte, atunci când sunt săvârşite în grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult unsprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani, cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de orice tip sau de a se angaja într-o muncă specifică sau de dreptul de a avea o funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[17 octombrie 2002; 28 aprilie 2005; 21 iunie 2007; 13 decembrie 2007/2; 19 noiembrie 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 191. Activităţi neautorizate cu mărfuri şi alte bunuri de valoare supuse vămuirii

(1) Depozitarea, transportul, transmiterea sau vânzarea de mărfuri sau alte bunuri de valoare supuse vămuirii pe teritoriul vamal al Republicii Letonia, fără permisiunea autorităţilor vamale, în cazul în care prin comiterea acestor acte a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Săvârşirea infracţiunii prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost săvârşită de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Depozitarea, transportul, transmiterea sau vânzarea de mărfuri sau de alte bunuri de valoare supuse vămuirii pe teritoriul vamal al Republicii Letonia, fără permisiunea autorităţilor vamale, atunci când sunt săvârşite la scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şase ani, cu sau fără confiscarea bunurilor, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune, cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de orice tip sau de a se angaja într-o muncă specifică sau de dreptul de a ocupa o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 28 aprilie 2005; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 192. Fabricarea, distribuirea, transportul, expedierea, achiziţia şi depozitarea de mărfuri contrafăcute şi de instrumente financiare de stat

(1) Fabricarea, transportul, expedierea, achiziţia sau stocarea de bancnote şi monede contrafăcute aflate în circulaţie sau a căror punere în circulaţie urmează să aibă loc în Republica Letonia, de instrumente financiare de stat sau valută, în scopul distribuirii lor sau distribuirea unor astfel de produse contrafăcute,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea sunt comise pe scară largă sau dacă au fost comise de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[10 aprilie 2003; 18 decembrie 2003; 5 mai 2005; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 193. Activităţi ilegale cu instrumente financiare şi mijloace de plată

(1) Dobândirea sau înstrăinarea de instrumente financiare în nume propriu sau în numele altei persoane, pe baza informaţiilor privilegiate asupra pieţei instrumentelor financiare şi manipularea pieţei cu instrumente financiare, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Furtul, distrugerea, deteriorarea sau utilizarea ilegală de instrumente financiare sau mijloace de plată ce aparţin altei persoane

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Falsificarea instrumentelor financiare sau a mijloacelor de plată şi punerea în circulaţie sau utilizarea unor astfel de produse contrafăcute, dacă elementele infracţiunii prevăzute la secţiunea 192 din prezenta lege nu sunt prezente,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(4) Săvârşirea faptelor prevăzute în paragrafele unu, doi şi trei din acest articol, în cazul în care acestea au fost comise pe scară largă sau în cazul în care au fost săvârşite de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[1 iunie 2000; 18 decembrie 2003; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1931. Obţinerea, fabricarea, distribuirea, utilizarea şi stocarea de date, programe informatice şi echipamente pentru acte ilegale cu instrumente financiare şi mijloace de plată

(1) Obţinerea sau distribuirea de date care permit utilizarea ilegală de instrumente financiare sau mijloace de plată

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Utilizarea de date care permit folosirea ilegală de instrumente financiare sau mijloace de plată sau fabricarea sau adaptarea de programe informatice sau echipamente pentru comiterea infracţiunilor prevăzute la secţiunea 193 din prezenta lege sau obţinerea, stocarea sau distribuirea de astfel de programe informatice sau echipamente în acelaşi scop,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Săvârşirea actelor prevăzute la primul sau al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care sunt comise într-un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[1 iunie 2000; 18 decembrie 2003; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 194. Emiterea neautorizată de instrumente financiare

(1) Punerea în circulaţie a instrumentelor financiare ale unei persoane juridice înainte ca persoana juridică să fi început activitatea sau fără înregistrarea instrumentelor financiare, astfel cum sunt prevăzute de lege sau furnizarea cu intenţie a unor informaţii false cu privire la emiterea publică de instrumente financiare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau privarea de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Pregătirea şi punerea în circulaţie a unor instrumente financiare, în cazul în care nu sunt conforme cu dispoziţiile statutului, emiterea unui prospect sau a unui alt document eliberat în acest scop sau emiterea unui certificat de depozit (investiţie) fără primirea respectivului depozit,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[18 decembrie 2003; 12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1941. Răspândirea de date sau informaţii incorecte privind situaţia sistemului financiar al Republicii Letonia

(1) Difuzarea voluntară de date sau informaţii incorecte privind situaţia sistemului financiar din Republica Letonia oral, în scris sau în orice alt mod,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care actele au fost comise de un grup de pe baza unei înţelegeri prealabile sau dacă a fost cauzat statului sau intereselor şi drepturilor persoanelor protejate de lege un prejudiciu substanţial

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Săvârşirea faptelor prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[13 decembrie 2007/2; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 195. Spălarea de bani

(1) Spălarea resurselor financiare sau a altor bunuri rezultate din infracţiune,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Comiterea actelor prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă acestea au fost comise la scară largă sau dacă au fost săvârşite de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 28 aprilie 2005; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1951. Omisiunea furnizării informaţiilor şi furnizarea de informaţii false cu privire la dreptul de proprietate asupra activelor şi adevăratul beneficiar

(1) Furnizarea cu intenţie de informaţii false unei persoane fizice sau juridice care nu este o instituţie de stat şi care este autorizată prin lege să solicite informaţii cu privire la tranzacţiile şi resursele financiare implicate sau cu privire la proprietarul real al unor active sau beneficiarul real, precum şi omisiunea furnizării informaţiilor prevăzute de lege cu privire la adevăratul beneficiar,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care s-a produs un prejudiciu semnificativ statului sau unei întreprinderi sau drepturilor şi intereselor altor persoane protejate prin lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [13 decembrie 2012]

Secţiunea 1952. Nedeclararea numerarului

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Nedeclararea sau declararea nereală a unei sume în numerar, care este introdusă pe teritoriul vamal al Uniunii Europene sau este scoasă în afara acestuia, astfel cum este prevăzută în actele normative care reglementează traversarea frontierei de stat a Republicii Letonia, dacă prin aceste fapte s-a dobândit numerar în mod ilegal sau dacă acestea au fost săvârşite de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[8 decembrie 2005; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 196. Utilizarea şi depăşirea cu rea-credinţă a autorităţii

(1) Comiterea de acte intenţionate, cu rea-credinţă, de către o persoană cu funcţie de răspundere a unei întreprinderi (societate) sau organizaţii, şi anume o persoană care, într-o întreprindere (societate) sau organizaţie, are dreptul de a lua decizii obligatorii pentru alte persoane sau dreptul de a dispune de bunurile sau resursele financiare ale întreprinderii (societăţii) sau organizaţiei, folosindu-se de autoritatea sa sau depăşindu-şi autoritatea, în cazul în care aceste acte au cauzat daune substanţiale drepturilor şi intereselor întreprinderii (societăţii) sau organizaţiei sau intereselor protejate prin lege ale unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea infracţiunii prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă este comisă în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a ocupa o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult trei ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 197. Neglijenţa

Îndeplinirea cu neglijenţă a atribuţiilor profesionale, de către un angajat cu funcţie de conducere al unei întreprinderi (societăţi) sau organizaţii sau o persoană autorizată în mod similar de către o întreprindere (societate) sau organizaţie, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial întreprinderii (societăţii) sau organizaţiei sau intereselor protejate prin lege ale altei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 198. Primirea de foloase necuvenite

(1) Acceptarea, în mod ilegal, de valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură, în cazul în care sunt acceptate de către un angajat al unei întreprinderi (societăţi) sau organizaţii sau de persoana care, în baza legii sau a unei tranzacţii legale, este autorizată să se ocupe de sarcinile unei alte persoane, ea însăşi sau prin intermediul unui terţ, pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act, folosindu-se de autoritatea sa, în interesul celui care acordă beneficiul sau al oricărei alte persoane, indiferent dacă valorile materiale, bunurile sau beneficiile de altă natură acceptate sunt destinate acestei persoane sau oricărei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea actelor prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă comiterea acestora se face pe scară largă sau dacă au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile sau dacă s-au solicitat valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Acceptarea, în mod ilegal, de valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură, de către un angajat cu funcţie de conducere al unei întreprinderi (societăţi) sau organizaţii, personal sau prin intermediul unui terţ, sau de către persoana autorizată în mod similar de către o întreprindere (societate) sau organizaţie sau de către persoana care, în baza legii sau a unei tranzacţii legale, este autorizată să soluţioneze litigiile sau să ia decizii obligatorii, dar care nu este funcţionar de stat, pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act, în interesul celui care acordă beneficiul sau al ofertantului sau al oricărei alte persoane, folosindu-se de autoritatea sa, indiferent dacă valorile materiale, bunurile sau beneficiile de altă natură acceptate sunt destinate acestei persoane sau oricărei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult trei ani.

(4) Săvârşirea actelor prevăzute la al treilea paragraf al prezentei secţiuni, dacă comiterea acestora se face pe scară largă sau dacă au fost comise de un grup de persoane pe baza unui acord prealabil sau implică o cerere de valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult cinci ani.

[25 aprilie 2002; 12 februarie 2004; 16 februarie 2006; 19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 199. Darea sau luarea de mită comercială

(1) Oferirea sau acordarea de valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură, personal sau prin intermediari, unui angajat al unei întreprinderi (societăţi) sau organizaţii sau persoanei care, în baza legii sau a unei tranzacţii legale, este autorizată să desfăşoare activitatea unei alte persoane sau unui angajat cu funcţie de conducere al unei întreprinderi (societăţi) sau organizaţii sau unei persoane autorizate în mod similar de către o întreprindere (societate) sau organizaţie sau persoanei care, în baza legii sau a unei tranzacţii legale, este autorizată să soluţioneze litigiile, astfel încât, aceasta îndeplineşte sau nu o acţiune în interesul celui care acordă beneficiul sau al ofertantului sau al oricărei alte persoane, folosindu-se de autoritatea sa, indiferent dacă valorile materiale, bunurile sau beneficiile de altă natură sunt destinate acestei persoane sau oricărei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi acte, pe scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un termen de cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 12 februarie 2004; 19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 1991. Exonerarea celui care oferă beneficii de la răspunderea penală

O persoană care a oferit sau a acordat în mod ilegal valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură poate fi exonerată de răspunderea penală în cazul în care, după săvârşirea infracţiunii, informează în mod voluntar despre eveniment şi sprijină în mod activ descoperirea şi investigarea infracţiunii.

[19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 200. Divulgarea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, care nu reprezintă un secret oficial; achiziţionarea neautorizată şi divulgarea de informaţii care conţin secrete comerciale, precum şi divulgarea neautorizată de informaţii privilegiate de pe piaţa instrumentelor financiare

(1) Divulgarea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, care nu reprezintă un secret oficial, de către o persoană responsabilă conform legii cu păstrarea informaţiilor, care nu este funcţionar de stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Obţinerea în mod neautorizat de informaţii economice, ştiinţifice, tehnice sau de altă natură care conţin secrete comerciale, pentru a fi folosite sau dezvăluite de autor sau de altă persoană sau divulgarea acestor informaţii în mod neautorizat unei alte persoane, în acelaşi scop, sau divulgarea în mod neautorizat de informaţii privilegiate de pe piaţa instrumentelor financiare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Furtul informaţiilor indicate în primul sau al doilea paragraf al prezentei secţiuni,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[18 decembrie 2003; 12 februarie 2004; 26 mai 2005; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 201. Camăta

Acordarea de împrumuturi sub orice formă, profitând cu intenţie de situaţia economică gravă a împrumutatului, iar termenii şi condiţiile împrumutului sunt excesiv de împovărătoare pentru împrumutat (camăta),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 202. Neasigurarea calităţii produselor şi serviciilor

Persoana care, cu intenţie, produce şi vinde bunuri sau le furnizează către consumatorii de servicii cu nerespectarea cerinţelor de calitate prevăzute în actele normative sau în documentele sau acordurile tehnice standard, aducând prejudicii semnificative sănătăţii consumatorului, bunurilor acestuia sau mediului înconjurător;

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 203. Nerespectarea cerinţelor privind siguranţa bunurilor şi serviciilor

Nerespectarea cerinţelor privind siguranţa bunurilor şi serviciilor prevăzute în actele normative, în documentele sau acordurile tehnice standard sau în standardele aprobate de instituţiile de stat autorizate, iar prin fapta sa se aduc prejudicii substanţiale sănătăţii consumatorilor, bunurilor acestora sau mediului înconjurător,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani, sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 204. Fraudarea cumpărătorilor şi a celor care dau comenzi

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 205. Încălcarea dispoziţiilor privind tranzacţiile comerciale

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Încălcarea intenţionată a reglementărilor privind tranzacţiile comerciale emise de către instituţiile statului, dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu substanţial la adresa statului sau a intereselor consumatorilor protejate prin lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [25 aprilie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 206. Utilizarea ilegală de mărci comerciale, semne distinctive şi desene

(1) Utilizarea ilegală a unei mărci comerciale, sau a unui semn distinctiv sau design, contrafacerea unei mărci sau folosirea sau distribuţia cu intenţie a unei mărci contrafăcute, dacă a fost cauzat un prejudiciu semnificativ intereselor unei persoane protejate prin lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost săvârşită de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Utilizarea ilegală a unei mărci comerciale, sau a unui semn distinctiv sau design, contrafacerea unei mărci sau folosirea sau distribuţia cu intenţie a unei mărci contrafăcute, dacă este comisă de un grup organizat sau pe scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şase ani, cu privarea de dreptul de a se angaja în anumite locuri de muncă pentru o perioadă de cel mult cinci ani, cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de toate tipurile sau de dreptul de a deţine o funcţie specifică.

[21 octombrie 2010; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 207. Desfăşurarea de activităţi antreprenoriale fără înregistrare sau licenţă

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Desfăşurarea unei activităţi antreprenoriale fără a se înregistra sau fără a avea o autorizaţie specială (licenţă), în cazul în care legea cere o asemenea autorizaţie pentru activitatea respectivă, sau permite continuarea funcţionării unei întreprinderi (societăţi) după emiterea unui ordin de suspendare a funcţionării acesteia, dacă a fost cauzat un prejudiciu considerabil prin activitatea antreprenorială sau prin continuarea funcţionării întreprinderii în detrimentul statului sau al intereselor unei persoane protejate prin lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de toate tipurile sau de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 208. Activităţi antreprenoriale interzise

Persoana care se angrenează într-o activitate antreprenorială cu privire la care se aplică o interdicţie specială,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de toate tipurile sau de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 209. [21 mai 2009]

Secţiunea 210. Obţinerea şi utilizarea frauduloasă de credite şi alte împrumuturi

Furnizarea cu intenţie de informaţii false în scopul de a obţine subvenţii, credite sau alte împrumuturi sau în timpul perioadei de utilizare a subvenţiilor, creditelor sau a altor împrumuturi, dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial statului, unui creditor sau intereselor protejate prin lege ale unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 211. Concurenţa neloială, publicitatea înşelătoare şi practicile comerciale neloiale

Săvârşirea de acte de concurenţă neloială, publicitate înşelătoare sau practici comerciale neloiale, dacă a fost cauzat un prejudiciu semnificativ statului sau intereselor protejate prin lege ale unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 212. Nerespectarea cerinţelor stabilite de o instituţie pentru protecţia şi promovarea concurenţei

Nerespectarea cerinţelor legale stabilite de o instituţie de stat pentru protecţia şi promovarea concurenţei, dacă a fost cauzat astfel un prejudiciu semnificativ statului sau intereselor protejate prin lege ale unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 213. Aducerea în stare de insolvenţă

(1) Aducerea, din culpă, în stare de insolvenţă a unei persoane juridice, care face obiectul procedurii de insolvenţă, dacă a fost produs un prejudiciu substanţial intereselor protejate prin lege ale unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de orice tip sau de la un anumit loc de muncă sau de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Aducerea în mod intenţionat în stare de insolvenţă a unei persoane juridice care face obiectul procedurii de insolvenţă, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial intereselor protejate prin lege ale unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de orice tip sau de la un anumit loc de muncă sau de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 214. Depunerea unei cereri false privind insolvenţa

[21 octombrie 2010]

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Persoana care depune o cerere de intrare în insolvenţă în care au fost furnizate informaţii false sau au fost ascunse informaţii, în cazul în care, ca urmare a depunerii cererii, poate fi declanşată sau s-a declanşat procedura insolvenţei (ştiind că cererea privind procedura de insolvenţă este falsă),

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 215. Întârzierea declanşării procedurii insolvenţei

[21 octombrie 2010]

(1) [21 octombrie 2010]

(2) Persoana care nu prezintă informaţii în instanţă, la adunări ale creditorilor sau ale altor persoane în condiţiile prevăzute de lege sau le înşeală şi care se implică în tranzacţii în favoarea unuia sau mai multor creditori, în detrimentul celorlalţi creditori, dacă acestea sunt comise în mod intenţionat de către administratorul procedurii de insolvenţă,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Persoana care împiedică cursul procedurii de insolvenţă, comportament care este manifestat de reprezentantul debitorului (persoana juridică care face obiectul procedurii de insolvenţă) sau al unei persoane fizice (persoana fizică care face obiectul procedurii de insolvenţă), prin sustragerea de la participarea la judecarea cauzei sau de la furnizarea informaţiilor solicitate la adunările creditorilor persoanei juridice supus procedurii de insolvenţă, de instanţă sau administrator, prin înstrăinarea ilicită a bunurilor, ascunderea bunurilor sau a tranzacţiilor, netransferarea, ascunderea, distrugerea sau falsificarea de documente sau alte acte intenţionate care ar putea întârzia cursul procedurii de insolvenţă,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de orice tip sau de la orice loc de muncă sau de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2151. Încălcarea reglementărilor privind protecţia juridică

(1) Utilizarea procedurii protecţiei juridice prevăzute în caz de insolvenţă restricţionată, pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor,

este sancţionată cu o pedeapsă cu munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Împiedicarea procedurii de protecţie juridică (în cazul unei insolvenţe restricţionate), care se manifestă prin nefurnizarea sau ascunderea informaţiilor prevăzute de lege, solicitate de către instanţă sau de administrator, înstrăinarea ilegală a bunurilor, ascunderea bunurilor sau a tranzacţiilor, netransferarea, tăinuirea, distrugerea sau falsificarea de documente sau prin alte acte intenţionate care întârzie desfăşurarea procedurii de protecţie juridică,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de orice tip sau de la un anumit loc de muncă sau de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult cinci ani.

[13 decembrie 2007/2; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 216. Înstrăinarea ilegală, distrugerea şi deteriorarea bunurilor ipotecate

Înstrăinarea bunurilor ipotecate cu titlu de ipotecă comercială, fără autorizaţia titularului ipotecii sau deteriorarea ori distrugerea bunurilor ipotecate, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial intereselor patrimoniale ale titularului ipotecii sau altor persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 217. Încălcarea dispoziţiilor generale privind informaţiile contabile şi statistice

(1) Ascunderea sau falsificarea documentelor contabile, conturilor anuale, rapoartelor statistice sau informaţiilor statistice prevăzute de lege pentru o întreprindere (societate), instituţie sau organizaţie,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă a cauzat daune substanţiale autorităţii de stat sau locale sau intereselor persoanelor protejate prin lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Săvârşirea infracţiunii prevăzute la al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care aceasta a fost comisă pentru dobândirea de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 218. Evaziunea plăţilor fiscale şi a plăţilor echivalente acestora

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Sustragerea de la plăţile fiscale şi plăţile echivalente acestora sau ascunderea ori reducerea veniturilor, profiturilor şi a altor beneficii supuse impozitării, în cazul în care sunt cauzate pierderi pe scară largă în detrimentul statului sau administraţiei locale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de orice tip sau de la un anumit loc de muncă sau de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult cinci ani.

(3) Săvârşirea infracţiunilor prevăzute la al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care acestea sunt comise în cadrul unui grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a desfăşura activităţi antreprenoriale de un anumit tip sau de orice tip sau de la un anumit loc de muncă sau de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 219. Nedepunerea declaraţiei

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Furnizarea cu intenţie de informaţii false într-o declaraţie privind veniturile, proprietăţile sau operaţiunile sau în alte declaraţii de natură financiară prevăzute de lege, în cazul în care sunt indicate la scară largă informaţii false în ceea ce priveşte veniturile, proprietăţile sau alte operaţiuni,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Neindicarea sursei originare a proprietăţii sau a altor venituri care urmează să fie declarate, în conformitate cu dispoziţiile legii sau furnizarea de informaţii false cu privire la sursa originară a proprietăţii sau a altor venituri, în cazul în care astfel de informaţii au fost solicitate de instituţia de stat competentă în conformitate cu procedurile prevăzute de lege, în cazul în care sunt indicate informaţii la scară largă informaţii false în ceea ce priveşte veniturile, proprietăţile sau alte operaţiuni,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[17 octombrie 2002; 12 februarie 2004; 13 decembrie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 220. Tăinuirea bunurilor

Persoana care înstrăinează, deteriorează, distruge, risipeşte, ascunde sau tăinuieşte bunuri sau alte resurse financiare în scopul de a se sustrage de la plata unei datorii sau de la îndeplinirea altor obligaţii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 2201. Depozitarea ilegală, circulaţia (transportul) şi vânzarea de produse petroliere

(1) Persoana care în mod ilegal depozitează, pune în circulaţie (transportă) sau vinde produse petroliere, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care în mod ilegal depozitează, pune în circulaţie (transportă) sau vinde produse petroliere, în cazul în care faptele au fost comise pe scară largă,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Persoana care în mod ilegal depozitează, pune în circulaţie (transportă) sau vinde produse petroliere, dacă faptele sunt comise în cadrul unui grup organizat,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 221. Depozitarea ilegală, circulaţia (transportul) şi vânzarea de băuturi alcoolice şi produse din tutun

(1) P>ersoana care în mod ilegal depozitează, pune în circulaţie (transportă) sau vinde băuturi alcoolice şi produse din tutun, dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă fapta a fost comisă în cadrul unui grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Persoana care în mod ilegal depozitează, pune în circulaţie (transportă) sau vinde băuturi alcoolice sau produse din tutun, dacă faptele au fost comise în cadrul unui grup organizat sau au fost săvârşite pe scară largă,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[12 februarie 2004; 12 octombrie 2006; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2211. Vânzarea de băuturi alcoolice ilegale

(1) Persoana care vinde preparate (produse) ilegale sau băuturi alcoolice contrafăcute sau lichide care conţin alcool, care nu sunt băuturi alcoolice, dar care sunt oferite cu titlu de băuturi alcoolice (băuturi alcoolice ilegale),

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care săvârşeşte actele prevăzute la primul paragraf a prezentei secţiuni, în cazul în care faptele au fost comise în cadrul unui grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Persoana care săvârşeşte faptele prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care au avut consecinţe grave sau dacă au fost comise pe scară largă,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[21 iunie 2007; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2212. Prepararea (producţia), depozitarea şi punerea în circulaţie de băuturi alcoolice ilegale

(1) Persoana care prepară (produce), depozitează şi pune în circulaţie băuturi alcoolice ilegale, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care prepară (produce), depozitează şi punere în circulaţie băuturi alcoolice ilegale, în cazul în care faptele au fost comise pe scară largă sau dacă au fost săvârşite de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

21 iunie 2007; 19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2213. Achiziţia de băuturi alcoolice ilegale

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 2214. Exonerarea unei persoane de răspunderea penală cu privire la depozitarea şi punerea în circulaţie de băuturi alcoolice ilegale

[13 decembrie 2012]

Persoana care a transferat în mod voluntar băuturi alcoolice ilegale şi a furnizat informaţii în mod voluntar cu privire la prepararea (producţia), depozitarea, punerea în circulaţie sau vânzarea unor astfel de băuturi alcoolice este exonerată de răspunderea penală privind achiziţia, depozitarea sau punerea lor în circulaţie.

[21 iunie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2215. Punerea la dispoziţie de locaţii pentru prepararea (producţia), depozitarea şi vânzarea de băuturi alcoolice ilegale

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 222. Încălcarea dispoziţiilor sanitar veterinare

Încălcarea intenţionată a dispoziţiilor sanitar veterinare, în cazul în care a fost cauzată răspândirea unei boli epizootice sau alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 223. Încălcarea dispoziţiilor privind prevenirea bolilor culturilor şi infestărilor

Încălcarea dispoziţiilor privind prevenirea bolilor culturilor sau infestărilor, dacă a cauzat consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XX

Infracţiuni împotriva siguranţei generale şi ordinii publice

Secţiunea 224. Gangsterismul

(1) Persoana care se asociază cu două sau mai multe persoane, într-o grupare armată organizată (bandă) în scopul săvârşirii de infracţiuni,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Persoana care participă la comiterea sau conducerea unor infracţiuni comise de o bandă,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 225. Revolta în masă

Persoana care organizează o revoltă în masă, care implică demolarea, distrugerea, arderea, deteriorarea de bunuri sau acte de violenţă împotriva persoanelor sau de rezistenţă în faţa reprezentanţilor autorităţii publice sau care participă activ în cadrul acesteia,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[21 octombrie 2010; 8 iulie 2011]

Secţiunea 226. Încălcarea cerinţelor organizaţionale şi procedurale pentru evenimentele publice

(1) Persoana care încalcă cerinţele procedurale privind organizarea sau gestionarea de evenimente publice, dacă fapta este comisă de către organizatorul evenimentului sau de către o altă persoană, în cazul în care au fost cauzate daune substanţiale autorităţii de stat sau locale sau intereselor persoanelor protejate prin lege,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au avut consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 16 decembrie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 227. Punerea în pericol a siguranţei publice, a ordinii şi sănătăţii persoanelor în timpul activităţilor religioase

Persoana care organizează sau conduce un grup, ale cărui activităţi, manifestate prin predici ale doctrinei religioase şi prin realizarea de ritualuri religioase, cauzează un prejudiciu ordinii şi siguranţei publice, sănătăţii persoanelor sau intereselor protejate prin lege ale unei persoane sau care participă la astfel de acte,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani, sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 228. Profanarea mormintelor şi cadavrelor

(1) Persoana care profanează morminte, urne funerare sau cadavre îngropate sau neîngropate,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite acte similare, în cazul în care acestea au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Persoana care săvârşeşte actele prevăzute la primul şi al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care astfel de acte implică furtul unui monument sau al unei urne funerare sau al unor obiecte ce se găsesc pe sau într-un mormânt sau la o urnă funerară,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 229. Distrugerea şi deteriorarea monumentelor culturale

(1) Persoana care distruge, deteriorează sau profanează un monument cultural protejat de către stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise prin ardere, utilizare de explozivi sau în alt mod în general periculos,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 230. Tratamentele crude asupra animalelor

(1) Persoana care comite tratamente crude asupra animalelor, care au ca rezultat decesul sau mutilarea acestora sau comite torturarea animalelor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost săvârşite în public sau în prezenţa unui minor sau dacă au fost comise de un grup de persoane în temeiul unui acord prealabil sau dacă au cauzat daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[12 februarie 2004; 21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2301. Încălcarea reglementărilor privind creşterea animalelor

(1) Persoana care încalcă reglementările privind creşterea animalelor, care au cauzat unele vătămări corporale uşoare sau moderate victimei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite încălcări ale reglementărilor privind creşterea animalelor, ce au cauzat vătămări corporale grave victimei sau decesul unei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[25 aprilie 2002; 12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 231. Huliganismul

(1) Persoana care comite o perturbare gravă a liniştii publice, care se manifestă într-o lipsă de respect manifestă pentru public sau insolenţă, neţinând cont de standardele general acceptate de comportament şi perturbând liniştea persoanelor sau activitatea instituţiilor, întreprinderilor (societăţilor) sau organizaţiilor (huliganismul),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite acte de huliganism, dacă au fost săvârşite de un grup de persoane sau au legătură cu vătămări corporale ale victimei, deteriorarea sau distrugerea de bunuri sau rezistenţa la reprezentanţii autorităţii publice sau faţă de o persoană care acţionează pentru a preveni încălcarea ordinii publice sau dacă acestea au fost săvârşite prin utilizarea de arme sau alte obiecte care pot fi folosite pentru a cauza vătămări corporale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2311. Întocmirea cu intenţie a unui raport fals referitor la amplasarea sau localizarea de substanţe explozive, otrăvitoare, radioactive sau bacteriologice sau de materiale sau dispozitive explozive

Persoana care întocmeşte cu intenţie un raport fals referitor la amplasarea de substanţe explozive, otrăvitoare, radioactive sau bacteriologice sau de materiale sau dispozitive explozive într-o instituţie, întreprindere sau într-un alt loc sau cu privire la localizarea acestora în afara unei instituţii, întreprinderi sau a altui loc,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[25 aprilie 2002; 12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 232. Implicarea persoanelor bolnave mintal în comiterea infracţiunilor

Persoana care implică în comiterea unei infracţiuni o altă persoană, ştiind că aceasta suferă de o tulburare psihică,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 233. Fabricarea, repararea, achiziţia, depozitarea, purtarea, transportul, expedierea şi vânzarea neautorizată de arme de foc, muniţii, arme pneumatice de mare putere, explozivi şi dispozitive explozive fără autorizaţie şi încălcarea reglementărilor privind vânzarea acestora

(1) Persoana care vinde arme de foc, muniţii pentru arme de foc, arme pneumatice de mare putere, muniţii, explozivi sau dispozitive explozive unei persoane ce nu deţine autorizaţiile necesare sau permisele speciale (licenţele), dacă aceste acte sunt săvârşite de o persoană care deţine autorizaţiile necesare sau permisele speciale (licenţele),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Fabricarea, repararea, achiziţionarea, depozitarea, purtarea, transportul, transmiterea sau vânzarea de arme de foc, muniţii pentru arme de foc, arme pneumatice de mare putere, explozivi sau dispozitive explozive, fără licenţa corespunzătoare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Persoana care comite actele prevăzute la al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care acestea sunt comise în cadrul unui grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[20 mai 2004; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 234. Fabricarea şi utilizarea neautorizată de pistoale cu gaz (revolvere) şi muniţii ale acestora

(1) Fabricarea unui pistol cu gaz (revolver) sau a muniţiilor încărcate cu substanţe cu acţiune iritantă sau paralizantă destinate acestui pistol (revolver), fără o licenţă corespunzătoare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Încălcarea condiţiilor sau a procedurilor de utilizare sau uz a unui pistol cu gaz (revolver), în cazul în care au fost cauzate pierderi financiare substanţiale sau consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 235. Exonerarea de răspunderea penală pentru fabricarea, repararea, achiziţia, transportul şi stocarea armelor de foc, a muniţiilor pentru arme de foc, a armelor pneumatice de mare putere, a explozivilor sau a dispozitivelor explozive şi pentru fabricarea pistoalelor cu gaz (revolvere) şi a muniţiilor acestora

O persoană care în mod voluntar a predat o armă de foc, muniţii pentru arme de foc, arme pneumatice de mare putere, explozivi sau dispozitive explozive fabricate, achiziţionate, transportate sau depozitate fără licenţa corespunzătoare sau un pistol cu gaz (revolver) sau muniţia acestuia,

este exonerată de răspunderea penală, dacă actele acestei persoane nu constituie o altă infracţiune.

[20 mai 2004]

Secţiunea 236. Depozitarea, purtarea, transportul şi expedierea cu neglijenţă a armelor de foc şi a muniţiei pentru armele de foc şi depozitarea, transportul şi expedierea cu neglijenţă a armelor pneumatice de mare putere, a explozivilor sau a dispozitivelor explozive

(1) Depozitarea, purtarea, transportul sau expedierea cu neglijenţă a armelor de foc sau de muniţii pentru acestea sau depozitarea, transportul sau expedierea, cu neglijenţă, de arme pneumatice de mare putere, explozivi sau dispozitive explozive, cu încălcarea actelor normative care reglementează circulaţia armelor, dacă prin această infracţiune este cauzată o oportunitate pentru o altă persoană de a procura astfel de arme de foc, muniţii, arme pneumatice de mare putere, explozivi sau dispozitive explozive,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[20 mai 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 237. Încălcarea condiţiilor sau a procedurilor de utilizare sau uz a armelor de foc şi armelor pneumatice de mare putere şi încălcarea procedurilor de utilizare de explozivi sau dispozitive explozive

Persoana care încalcă condiţiile sau procedurile de utilizare sau uz al unei arme de foc sau al unei arme pneumatice de mare putere sau încalcă procedurile de utilizare a explozivilor sau a dispozitivelor explozive, dacă acestea au fost săvârşite de o persoană autorizată să achiziţioneze, să depoziteze sau să poarte o armă de foc sau o armă pneumatică de mare putere sau care are dreptul de a utiliza explozivi sau dispozitive explozive şi au fost cauzate pierderi financiare substanţiale sau consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 2371. Încălcarea dispoziţiilor privind circulaţia mărfurilor cu semnificaţie strategică

(1) Persoana care încalcă dispoziţiile privind circulaţia mărfurilor cu semnificaţie strategică, dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care încalcă interdicţia de circulaţie a echipamentelor, dispozitivelor sau instrumentelor sau a componentelor acestora, special concepute sau adaptate pentru măsurile operaţionale de investigare care urmează să fie efectuate printr-o metodă specifică,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja în anumite locuri de muncă pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 238. Încălcarea dispoziţiilor privind siguranţa producţiei şi cerinţele tehnice

(1) Persoana care încalcă dispoziţiile privind siguranţa producţiei şi cerinţele tehnice în domeniul construcţiilor sau al activităţilor care implică utilizarea de explozivi sau cele referitoare la întreprinderile (societăţile) expuse riscului de explozie, în cazul în care au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Pentru persoana care săvârşeşte infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă este responsabilă de respectarea dispoziţiilor privind siguranţa producţiei sau cerinţele tehnice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără privarea de dreptul de a se angaja în muncă specifică sau de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel mult zece ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 239. Încălcarea unor dispoziţii privind construcţiile

(1) Persoana care încalcă dispoziţiile privind construcţiile sau cerinţele referitoare la construcţia de clădiri, poduri, pasaje superioare şi alte construcţii, dacă în urma acestora o structură sau o parte a unei structuri se prăbuşeşte,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au cauzat consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 240. Încălcarea dispoziţiilor privind siguranţa la incendiu

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Persoana care încalcă în mod intenţionat dispoziţiile privind siguranţa la incendiu, în cazul în care fapta este comisă de către o persoană responsabilă cu respectarea acestor dispoziţii şi a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 241. Accesarea în mod aleator a sistemelor automatizate de prelucrare a datelor

(1) Persoana care accesează în mod aleator (fără a avea permisiunea necesară sau prin utilizarea drepturilor acordate altei persoane) un sistem automatizat de prelucrare a datelor sau o parte din acesta, în cazul în care fapta implică spargerea sistemelor de protecţie a prelucrării datelor sau în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Pentru persoana care săvârşeşte infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă aceasta a fost săvârşită în scopul dobândirii de bunuri sau dacă au fost cauzate consecinţe grave sau dacă este îndreptată împotriva sistemelor informatice ale statului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) [13 decembrie 2012]

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 242. Achiziţionarea neautorizată de programe informatice

[28 aprilie 2005]

Secţiunea 243. Ingerinţa în funcţionarea sistemelor automatizate de prelucrare a datelor şi acţiunile ilegale cu informaţiile incluse în aceste sisteme

(1) Persoana care fără autorizare, modifică, deteriorează, distruge, afectează sau ascundea informaţiile stocate într-un sistem automatizat de prelucrare a datelor sau introduce cu intenţie informaţii false într-un sistem automatizat de prelucrare a datelor, în cazul în care sistemele de protecţie sunt astfel deteriorate sau distruse sau sunt cauzate daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care cauzează cu intenţie interferenţe în funcţionarea unui sistem automatizat de prelucrare a datelor prin introducerea, transferul, deteriorarea, eliminarea, modificarea, afectarea sau disimularea de informaţii, dacă sistemele de protecţie sunt astfel deteriorate sau distruse sau sunt cauzate pierderi pe scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă aceasta a fost săvârşită în cadrul unui grup organizat sau în scopul dobândirii de bunuri sau dacă sunt comise consecinţe grave sau este îndreptată împotriva sistemelor informatice ale statului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(4) [13 decembrie 2012]

[12 februarie 2004; 28 aprilie 2005; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 244. Operaţiuni neautorizate cu dispozitive de modificare a resurselor sistemelor de procesare automată a datelor

(1) Persoana care în mod ilegal fabrică, adaptează pentru utilizare, vinde, distribuie sau depozitează dispozitive (şi programe informatice), care sunt destinate modificării resurselor sistemelor de procesare automată a datelor, în scopul comiterii unei infracţiuni,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite aceleaşi fapte, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 28 aprilie 2005; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2441. Achiziţia, dezvoltarea, modificarea, stocarea şi distribuirea de programe software şi echipamente ce permit activităţi ilegale asupra terminalelor din reţele de comunicaţii

Persoana care identifică terminalele reţelelor de comunicaţii electronice într-o reţea de comunicaţii electronice, în scopul modificării datelor din reţea sau achiziţiei, stocării sau distribuirii de date destinate acestui scop, precum şi achiziţia, dezvoltarea, stocarea sau distribuirea de programe sau de echipamente destinate acestor scopuri, fără consimţământul producătorului sau al persoanei autorizate, în cazul în care astfel de activităţi au fost comise în scopul dobândirii de bunuri sau au fost săvârşite în cadrul unui grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile sau în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu semnificativ,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2007/2; 21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 245. Încălcarea dispoziţiilor privind siguranţa sistemelor de informaţii

Persoana care încalcă dispoziţiile privind stocarea şi prelucrarea informaţiilor, redactate în conformitate cu funcţionarea unui sistem de informaţii sau pentru protecţia acestuia sau încalcă alte dispoziţii privind siguranţa sistemelor de informaţii computerizate, atunci când faptele sunt comise de o persoană responsabilă de respectarea acestor dispoziţii, în cazul în care fapta a avut drept consecinţă furtul, distrugerea sau deteriorarea informaţiilor sau au fost cauzate alte daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 246. Expedierea neautorizată de substanţe uşor inflamabile şi de obiecte şi substanţe caustice

Persoana care expediază în mod neautorizat substanţe uşor inflamabile sau obiecte sau substanţe caustice, dacă prin faptă au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 247. Transportul neautorizat de substanţe şi obiecte uşor inflamabile cu aeronave

(1) Persoana care transportă fără autorizaţie substanţe şi obiecte uşor inflamabile cu aeronave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 248. Fabricarea, achiziţionarea, depozitarea, vânzarea şi expedierea neautorizată de substanţe otrăvitoare sau cu acţiune puternică

(1) Persoana care fabrică, achiziţionează, depozitează sau vinde fără autorizaţie substanţe otrăvitoare sau cu acţiune puternică, care nu sunt substanţe narcotice sau psihotrope sau încalcă dispoziţiile privind producţia, stocarea, distribuirea, înregistrarea, transportul sau expedierea unor astfel de substanţe, în cazul în care au fost cauzate prejudicii substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost săvârşită de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Persoana care produce, achiziţionează sau vinde fără autorizaţie substanţele menţionate la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă fapta a avut consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 249. Încălcarea dispoziţiilor generale privind producţia, achiziţionarea, stocarea, înregistrarea, distribuirea, transportul şi expedierea de substanţe narcotice şi psihotrope

(1) Persoana care încalcă dispoziţiile privind producţia, achiziţionarea, stocarea, înregistrarea, distribuirea, transportul sau expedierea de substanţe narcotice sau psihotrope, dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja în anumite locuri de muncă pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Pentru persoana care săvârşeşte infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost săvârşită în cadrul unui grup de persoane, pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja în anumite locuri de muncă pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 250. Distribuirea neautorizată de substanţe narcotice şi psihotrope

(1) Persoana care eliberează reţete, în cazul în care nu sunt necesare din punct de vedere medical sau eliberează ilegal alte documente în scopul obţinerii de substanţe narcotice sau psihotrope sau care distribuie substanţe narcotice sau psihotrope fără o reţetă medicală sau un alt document sau având cunoştinţă de emiterea ilegală sau fictivă a unei reţete medicale sau a unui alt document, dacă astfel de acte sunt comise în scopul dobândirii de bunuri sau pentru alte interese personale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja în anumite locuri de muncă pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

(2) Persoana care eliberează reţete, în cazul în care nu sunt necesare din punct de vedere medical sau eliberează ilegal alte documente în scopul obţinerii de substanţe narcotice sau psihotrope sau care distribuie substanţe narcotice sau psihotrope fără o reţetă medicală sau un alt document sau având cunoştinţă de emiterea ilegală sau fictivă a unei reţete medicale sau a unui alt document, dacă fapta a fost săvârşită în legătură cu substanţe narcotice sau psihotrope pe scară largă sau a cauzat alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja în anumite locuri de muncă pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

(3) Infracţiunea prevăzută la primul sau al doilea paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost comisă în cadrul unui grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu privarea de dreptul de a se angaja în anumite locuri de muncă pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 251. Încurajarea utilizării de stupefiante narcotice şi psihotrope

(1) Persoana care încurajează utilizarea de substanţe narcotice sau psihotrope sau pune la dispoziţie spaţii pentru utilizarea acestor substanţe,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care săvârşeşte aceleaşi fapte, dacă comiterea acestora implică un minor, o persoană bolnavă mintal sau o persoană care urmează un tratament pentru dependenţa de narcotice sau o persoană dependentă din punct de vedere financiar sau în alt fel de persoana vinovată sau dacă au fost adăugate alte substanţe în substanţele narcotice sau psihotrope, pentru sporirea efectului lor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Persoana care încurajează utilizarea de substanţe narcotice sau psihotrope, în cazul în care utilizarea lor a avut consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi şi cel mult zece ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 252. Administrarea de substanţe narcotice şi psihotrope împotriva voinţei unei persoane

(1) Persoana care administrează substanţe narcotice sau psihotrope unei alte persoane sau adaugă astfel de substanţe în mâncarea sau în băutura unei alte persoane, împotriva voinţei acesteia sau fără ca aceasta să ştie,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au fost adăugate alte substanţe substanţelor narcotice sau psihotrope pentru sporirea efectului lor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani.

(3) Persoana care comite actele prevăzute la primul sau al doilea paragraf al prezentei secţiuni, dacă acestea au fost comise asupra unui minor sau prin utilizarea de violenţă, ameninţări cu violenţa sau au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 253. Fabricarea, achiziţionarea, depozitarea, transportul şi expedierea neautorizată de substanţe narcotice şi psihotrope

(1) Persoana care fabrică, achiziţionează, depozitează, transportă sau expediază în mod neautorizat substanţe narcotice sau psihotrope în scopul vânzării lor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise în cadrul unui grup de persoane pe baza unui acord prealabil sau faptele privesc cantităţi importante de substanţe narcotice sau psihotrope,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[18 mai 2000; 25 aprilie 2002; 17 octombrie 2002; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2531. Fabricarea, achiziţionarea, depozitarea, transportul şi expedierea neautorizată de substanţe narcotice sau psihotrope în scopul vânzării şi al vânzării neautorizate

(1) Fabricarea, achiziţionarea, depozitarea, transportul sau expedierea neautorizată de substanţe narcotice sau psihotrope în scopul vânzării sau vânzarea ilegală de substanţe narcotice sau psihotrope,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin două şi de cel mult opt ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise în cadrul unui grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Săvârşirea aceloraşi acte, dacă acestea au fost comise în cadrul unui grup organizat sau în legătură cu cantităţi importante de substanţe narcotice sau psihotrope sau dacă au cauzat consecinţe grave şi care vinde substanţe narcotice sau psihotrope minorilor, în instituţii de învăţământ sau pe teritoriul acestora, în restaurante, cafenele, baruri, locuri de recreere sau la evenimente publice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci şi de cel mult cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[17 octombrie 2002; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2532. Achiziţionarea, stocarea şi vânzarea neautorizată de substanţe narcotice şi psihotrope în cantităţi mici şi utilizarea neautorizată de substanţe narcotice şi psihotrope

(1) Achiziţionarea sau depozitarea neautorizată, în cantităţi mici, de substanţe narcotice sau psihotrope, fără scopul de a le vinde, sau utilizarea neautorizată de substanţe narcotice sau psihotrope, dacă fapta a fost comisă de o persoană care a fost avertizată în privinţa răspunderii penale pentru achiziţionarea, depozitarea sau utilizarea neautorizată de substanţe narcotice sau psihotrope,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii.

(2) Fabricarea, achiziţionarea, depozitarea, punerea în circulaţie sau expedierea neautorizată de substanţe narcotice sau psihotrope, în cantităţi mici, în scopul vânzării sau vânzarea neautorizată de substanţe narcotice sau psihotrope în cantităţi mici,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [13 decembrie 2012]

Secţiunea 254. Exonerarea de răspunderea penală pentru achiziţionarea, depozitarea, transportul şi expedierea de substanţe narcotice şi psihotrope

Persoana care a predat în mod voluntar substanţe narcotice sau psihotrope sau a furnizat în mod voluntar informaţii cu privire la achiziţionarea, depozitarea, transportul sau expedierea acestora este exonerată de răspunderea penală pentru achiziţionarea, depozitarea, transportul sau expedierea unor astfel de substanţe.

[17 octombrie 2002]

Secţiunea 255. Fabricarea, achiziţionarea, depozitarea, transportul, expedierea şi vânzarea de echipamente şi substanţe (precursori) destinate fabricării neautorizate de substanţe narcotice şi psihotrope

(1) Fabricarea, achiziţionarea, depozitarea, transportul sau expedierea de echipamente, dispozitive, obiecte, materiale sau substanţe (precursori care depăşesc o cantitate mică) destinate pentru fabricarea neautorizată de substanţe narcotice sau psihotrope,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsă privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise în scopul vânzării unor astfel de echipamente, dispozitive, obiecte, materiale sau substanţe (precursori) sau vânzarea de echipamente, dispozitive, obiecte, materiale sau substanţe (precursori) destinate pentru fabricarea neautorizată de substanţe narcotice sau psihotrope,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Actele prevăzute la primul sau al doilea paragraf al prezentei secţiuni, dacă acestea au fost săvârşite de un grup organizat,

sunt sancţionate cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[25 aprilie 2002; 21 iunie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 256. Semănarea şi cultivarea neautorizată de plante care conţin substanţe narcotice

(1) Semănarea sau cultivarea neautorizată de plante care conţin substanţe narcotice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Semănarea sau cultivarea neautorizată de plante care conţin substanţe narcotice, pe o suprafaţă mare, dacă acestea au fost comise de un grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[25 aprilie 2002; 21 iunie 2007; 13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XXI

Infracţiuni împotriva siguranţei rutiere

Secţiunea 257. Încălcarea dispoziţiilor privind siguranţa rutieră şi operaţiunile de transport feroviar, maritim şi aerian

(1) Încălcarea dispoziţiilor privind siguranţa rutieră şi a operaţiunilor de transport feroviar, maritim sau aerian sau punerea în circulaţie voluntară a unui vehicul de transport maritim sau aerian ce prezintă o defecţiune tehnică, săvârşită de către un angajat al unei companii de transport, dacă prin aceasta sunt perturbate în mod semnificativ operaţiunile de transport,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, dacă au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani.

[12 februarie 2004; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 258. Deteriorarea vehiculelor de transport rutier, feroviar, naval şi aerian

(1) Fapta intenţionată de distrugere sau deteriorare a drumurilor, a construcţiilor sau echipamentelor drumurilor, a vehiculelor de transport feroviar, naval sau aerian, a reţelelor de telecomunicaţii de transport sau alte acte intenţionate prin care acestea pot deveni inutilizabile pentru operaţiuni de transport, precum şi în cazul perturbării operaţiunilor de transport,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani.

[21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 259. Oprirea arbitrară a unui tren

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Oprirea arbitrară a unui tren, fără justificare, prin frânarea de urgenţă sau prin deconectarea frânelor de aer sau în alt mod, dacă au fost cauzate un dezastru, deteriorarea materialului rulant sau alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 260. Încălcarea dispoziţiilor privind traficul rutier şi funcţionarea vehiculelor

(1) Nerespectarea dispoziţiilor privind funcţionarea vehiculelor, dacă fapta este săvârşită de persoana care conduce vehiculul şi s-a cauzat o vătămare corporală uşoară victimei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(11) Nerespectarea dispoziţiilor privind funcţionarea vehiculelor, dacă fapta este săvârşită de persoana care conduce vehiculul şi s-a cauzat o vătămare corporală moderată victimei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Nerespectarea dispoziţiilor privind funcţionarea vehiculelor, dacă fapta este săvârşită de persoana care conduce vehiculul şi s-a cauzat o vătămare corporală gravă victimei sau decesul unei fiinţe umane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani.

(3) Săvârşirea infracţiunii prevăzute la primul paragraf, paragraful 11 sau la al doilea paragraf al prezentei secţiuni, dacă aceasta a fost comisă în stare de ebrietate sau în urma consumului de alcool, substanţe narcotice, psihotrope, toxice sau alte substanţe toxice,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei şi de cel mult cincisprezece ani, cu restricţionarea dreptului de a utiliza un vehicul pentru o perioadă de cel mult cinci ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[12 februarie 2004; 27 mai 2004; 6 octombrie 2005; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 261. Conceptul de vehicul

Prin „vehicule”, astfel cum figurează la articolele 260, 262-265 şi 284 din prezenta lege, se înţeleg toate tipurile de autovehicule, tractoare şi alte utilaje autopropulsate, tramvaie, troleibuze, motociclete şi alte maşini şi vehicule care circulă cu ajutorul sursei proprii de energie, cu excepţia vehiculelor cu motoare cu ardere internă cu masa mai mică de 50 cm³.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 262. Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a substanţelor narcotice, psihotrope sau toxice sau a altor substanţe interzise

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Conducerea unui vehicul sau oferirea de indicaţii cu privire la conducerea practică a unui vehicul, dacă persoana respectivă nu deţine un permis de conducere al vehiculului respectiv (permisul de conducere pentru vehiculul respectiv nu a fost obţinut sau a fost reţinut, cu respectarea procedurilor specifice) şi în cazul în care conducătorul auto se află sub influenţa alcoolului sau a substanţelor narcotice, psihotrope, toxice sau a altor substanţe interzise,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a conduce un vehicul pentru o perioadă de cel mult cinci ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[27 mai 2004; 6 octombrie 2005; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2621. Refuzul de a se supune unui test pentru stabilirea concentraţiei de alcool, de substanţe narcotice, psihotrope şi de alte substanţe interzise

Refuzul de a se supune unui test pentru stabilirea concentraţiei de alcool în sânge sau de substanţe narcotice, psihotrope, toxice şi alte substanţe interzise, dacă acesta a fost săvârşit de un conducător auto care nu deţine un permis de conducere (permisul de conducere al conducătorului auto nu a fost obţinut în conformitate cu procedurile sau a fost reţinut),

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a conduce un vehicul pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult cinci ani şi cu sau fără confiscarea bunurilor.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 263. Permiterea utilizării unui vehicul într-o stare de degradare tehnică

Permisiunea voluntară a utilizării unui vehicul într-o stare de degradare tehnică sau cu încălcarea altor dispoziţii referitoare la asigurarea siguranţei în trafic, în ceea ce priveşte utilizarea acestuia, dacă fapta a fost comisă de o persoană responsabilă pentru starea tehnică sau utilizarea vehiculului şi dacă au fost cauzate consecinţele prevăzute la secţiunea 260 din prezenta lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja în anumite locuri de muncă pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 264. Încredinţarea conducerii unui vehicul unei persoane aflate sub influenţa alcoolului, a substanţelor narcotice, psihotrope, toxice şi a altor substanţe interzise

Încredinţarea conducerii unui vehicul unei persoane aflate sub influenţa alcoolului sau a substanţelor narcotice, psihotrope, toxice sau alte substanţe interzise, de către o persoană responsabilă cu starea tehnică sau funcţionarea unui vehicul, dacă au fost cauzate consecinţele prevăzute la secţiunea 260 din prezenta lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără privarea de dreptul de a se angaja în anumite locuri de muncă pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

[27 mai 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 265. Fabricarea, vânzarea, emiterea, falsificarea, distrugerea şi vânzarea ilegală a documentelor de înmatriculare, a marcajelor numărului de identificare şi a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare al unui vehicul

(1) Fabricarea, vânzarea, emiterea, falsificarea sau distrugerea ilegală a documentelor de înmatriculare sau a marcajelor numărului de identificare sau a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare al unui vehicul,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Furtul documentelor de înmatriculare sau al plăcuţelor cu numărul de înmatriculare al unui vehicul,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Săvârşirea faptelor prevăzute la primul sau al doilea paragraf al prezentei secţiuni, dacă au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 266. Încălcarea dispoziţiilor privind traficul rutier

Încălcarea dispoziţiile privind protejarea ordinii sau a siguranţei traficului, dacă au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau privarea temporară de libertate sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 267. Neanunţarea numelui unei nave în cazul unei coliziuni de nave

Necomunicarea de către căpitan a numelui navei sale şi a portului de înregistrare, precum şi a locului de plecare sau de destinaţie, către o altă navă, cu care nava sa a intrat în coliziune, deşi a avut posibilitatea să furnizeze aceste informaţii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 268. Sechestrarea unui vehicul de transport aerian sau maritim

(1) Sechestrarea unui vehicul de transport aerian sau maritim, cu excepţia vehiculelor de mici dimensiuni, pe pământ, în apă sau în timpul unui zbor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care actele au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile sau prin violenţă sau ameninţarea cu săvârşirea violenţei sau a fost cauzat un accident sau alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi de cel mult douăsprezece, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Săvârşirea faptelor prevăzute la primul sau al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care s-a cauzat decesul unei fiinţe umane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei şi de cel mult cincisprezece ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XXII

Infracţiuni împotriva ordinii administrative

Secţiunea 269. Atacul asupra unui reprezentant al autorităţii publice sau a altui funcţionar de stat

(1) Atacul asupra unui reprezentant al autorităţii publice sau a altui funcţionar de stat, în legătură cu activităţile oficiale ale acestei persoane sau atacul asupra unei persoane care participă la prevenirea sau întreruperea unei infracţiuni sau a altei fapte ilegale,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care au fost cauzate vătămări corporale grave sau alte consecinţe grave sau în cazul în care atacul a fost comis în grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi şi cel mult zece ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 270. Rezistenţa faţă de un reprezentant al autorităţii publice sau un alt funcţionar de stat

(1) Opunerea de rezistenţă faţă de un reprezentant al autorităţii publice sau faţă de un alt funcţionar de stat, în cazul în care acesta desfăşoară sarcinile oficiale ce i-au fost impuse sau opunerea de rezistenţă faţă de o persoană, în cazul în care aceasta participă la prevenirea sau întreruperea unei infracţiuni ori a altei fapte ilegale sau constrângerea acestei persoane să efectueze acte vădit ilegale, în cazul în care opunerea de rezistenţă sau constrângerea au fost săvârşite prin violenţă sau ameninţare cu violenţă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care actele au fost comise de un grup de persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 271. Defăimarea şi atingerea adusă demnităţii unui reprezentant al autorităţii publice sau a altui funcţionar de stat

[22 ianuarie 2004]

Secţiunea 272. Furnizarea de informaţii false unei instituţii de stat

Furnizarea intenţionată de informaţii false unei instituţii de stat, inclusiv unei comisii de anchetă parlamentară, dacă aceasta a fost săvârşită de o persoană care, în conformitate cu legea, are obligaţia de a furniza informaţii unei instituţii de stat sau unei comisii de anchetă parlamentară sau refuzul de a oferi o explicaţie, o opinie sau o traducere comisiei de anchetă parlamentară,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 2721. Constrângerea de a da explicaţii, opinii sau traduceri false unei comisii de anchetă parlamentară

(1) Săvârşirea de acte de corupţie sau alte activităţi ilegale pentru ca o persoană să furnizeze o explicaţie, o opinie sau o traducere falsă sau să refuze să ofere o explicaţie, o opinie sau o traducere unei comisii de anchetă parlamentară,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au implicat folosirea violenţei sau ameninţarea cu săvârşirea violenţei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Săvârşirea faptelor prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care acestea s-au realizat prin tortură,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani.

[18 decembrie 2003; 19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 273. Însuşirea arbitrară a titlului şi autorităţii unui funcţionar de stat

Însuşirea arbitrară a titlului şi autorităţii unui funcţionar de stat în scopul comiterii unei infracţiuni,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 274. Furtul şi distrugerea unui document, a unui sigiliu sau a unei ştampile

(1) Furtul, ascunderea, distrugerea sau deteriorarea voluntară a unui document care conferă drepturi sau exonerează de obligaţii, a unui sigiliu sau a unei ştampile sau utilizarea sau vânzarea documentului, sigiliului sau ştampilei furate,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise în scopul dobândirii de bunuri sau au cauzat daune substanţiale puterii statului sau ordinii administrative ori intereselor unei persoane protejate prin lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 275. Falsificarea unui document, a unui sigiliu sau a unei ştampile şi utilizarea şi vânzarea unui document, a unui sigiliu sau a unei ştampile falsificate

(1) Falsificarea unui document care conferă drepturi sau exonerează de obligaţii, a unui sigiliu sau a unei ştampile şi utilizarea sau vânzarea unui document, unui sigiliu sau unei ştampile falsificate,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise în scopul dobândirii de bunuri sau dacă au fost comise de un grup de persoane în temeiul unei înţelegeri prealabile sau dacă s-a produs un prejudiciu semnificativ puterii statului sau ordinii administrative ori intereselor protejate prin lege ale unei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2751. Obţinerea unui document de identificare personală cu datele unei alte persoane

Obţinerea unui document de identificare personală ce conţine datele unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 276. Deschiderea şi distrugerea ilegală a corespondenţei

(1) Deschiderea sau distrugerea ilegală a corespondenţei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise de un angajat al unui oficiu poştal sau de personalul ce deserveşte un mijloc de transport feroviar, maritim sau aerian,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 277. Operaţiuni neautorizate cu documentele din arhive

Persoana care, în mod neautorizat, distruge, deteriorează, ascunde documente din arhivele statului sau din arhivele organizaţiilor publice, cooperatiste sau confesionale sau alte altor persoane juridice sau le scoate fără autorizaţie de pe teritoriul Republicii Letonia sau le înlocuieşte cu copii, dacă au fost cauzate daune substanţiale puterii statului sau ordinii administrative ori intereselor protejate prin lege ale unei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 278. Falsificarea mărcilor poştale

Persoana care comite acte de falsificare a timbrelor poştale sau a altor mărci poştale sau a cupoanelor valorice poştale internaţionale pre-plătite sau utilizează timbre poştale falsificate sau distruse, sau alte mărci poştale sau cupoane poştale internaţionale pre-plătite pentru expedierea corespondenţei sau vinde astfel de efecte în acelaşi scop,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 279. Practici arbitrare

(1) Comiterea de acte arbitrare, cu eludarea procedurilor prevăzute de actele normative, în cazul în care legalitatea acestor acte este contestată de o instituţie de stat centrală sau locală sau de o altă persoană (practici arbitrare) şi dacă se aduc prejudicii substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea infracţiunii prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost săvârşită de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Săvârşirea de acte arbitrare, în legătură cu violenţe sau ameninţări cu violenţa sau dacă au fost cauzate pierderi pe scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 280. Încălcarea dispoziţiilor privind încadrarea în muncă a persoanelor

(1) Încălcarea restricţiilor sau a dispoziţiilor prevăzute de lege privind încadrarea în muncă a persoanelor, dacă acestea sunt comise de către angajator şi dacă sunt cauzate daune semnificative,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Încadrarea în muncă a unei persoane fără drept de rezidenţă în Republica Letonia, dacă fapta este comisă de către angajator şi în cazul în care persoana angajată este un minor sau dacă sunt angajate mai mult de cinci persoane sau în cazul în care o persoană este angajată în condiţii de muncă extrem de abuzive sau în cazul în care a fost angajată în mod voluntar o victimă a traficului de persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[16 iunie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 281. Ascunderea identităţii personale

(1) Persoana care îşi ascunde identitatea în cursul şederii în Republica Letonia, fără a avea un document de identificare personală sau folosind documentul unei alte persoane sau un document de identificare personală falsificat, este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care îşi ascunde identitatea, dacă aceasta a fost săvârşită în scopul de a evita răspunderea penală sau răspunderea administrativă sau de a săvârşi o infracţiune sau pentru a ajuta alte persoane să se sustragă de la răspunderea penală sau de la răspunderea administrativă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2811. Folosirea identităţii unei alte persoane

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Pentru persoana care îşi însuşeşte identitatea unei alte persoane, cu ocazia examinării competenţelor de limbă letonă sau a altor cunoştinţe prevăzute în legea cetăţeniei pentru a crea posibilitatea acelei persoane să dobândească cetăţenia letonă, conform procedurilor de naturalizare, dacă acest act este comis în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 iunie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 282. Sustragerea de la serviciul militar obligatoriu

[14 decembrie 2006]

Secţiunea 2821. Sustragerea de la mobilizare

(1) Sustragerea voluntară de la mobilizare, dacă este săvârşită de o persoană supusă mobilizării în scopul executării măsurilor de protecţie civilă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea sunt realizate de un soldat în rezervă sau un rezervist,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[17 octombrie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2822. Întârzierea acţiunilor privind mobilizarea şi neîndeplinirea cererilor referitoare la mobilizare

(1) Întârzierea voluntară a îndeplinirii unui ordin emis de o autoritate naţională competentă pe perioada stării de mobilizare sau întârzierea voluntară a îndeplinirii unui ordin emis de o administraţie locală, în executarea măsurilor de protecţie civilă sau neîndeplinirea voluntară a altor activităţi sau cereri referitoare la mobilizare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[17 octombrie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2823. Sustragerea de la îndeplinirea serviciului alternativ

[14 decembrie 2006]

Secţiunea 283. Încălcarea regimului de reglementare a frontierelor de stat

[11 decembrie 2003]

Secţiunea 284. Trecerea ilegală a frontierei de stat

(1) Trecerea ilegală voluntară a frontierei de stat

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise de un grup de persoane sau cu utilizarea unui vehicul sau cu încălcarea interdicţiei specificate de a intra pe teritoriul Republicii Letonia,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 285. Transferul ilegal de persoane peste frontiera de stat

(1) Transferul ilegal al unei persoane peste frontiera de stat,

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise de către un funcţionar de stat, folosindu-se de poziţia sa oficială,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(3) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise de un grup organizat sau au avut consecinţe grave sau au permis circulaţia ilegală peste frontiera de stat a unui număr mare de persoane, şi anume, mai mult de cinci persoane o dată,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel trei ani.

[25 aprilie 2002; 11 decembrie 2003; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2851. Facilitarea şederii ilegale în Republica Letonia

(1) Facilitarea şederii ilegale a unei persoane pe teritoriul Republicii Letonia, dacă aceasta a fost săvârşită de un grup de persoane sau de un funcţionar de stat, folosindu-se de poziţia sa oficială,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, sau munca în folosul comunităţii, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

(2) Facilitarea şederii ilegale a unei persoane pe teritoriul Republicii Letonia, dacă fapta a fost săvârşită în scopul dobândirii de bunuri sau în cazul în care se facilitează şederea a două sau mai multe persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specială pentru un mandat de cel mult cinci ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 2852. Furnizarea cu rea intenţie a posibilităţii de a dobândi dreptul de şedere permanentă legală în Republica Letonia, în alt stat membru al Uniunii Europene, într-un stat membru al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene

(1) Furnizarea cu rea intenţie a posibilităţii de a dobândi dreptul de şedere legală în Republica Letonia, în alt stat membru al Uniunii Europene, într-un stat membru al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Furnizarea cu rea intenţie a posibilităţii de a dobândi dreptul de şedere legală în Republica Letonia, în alt stat membru al Uniunii Europene, într-un stat membru al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, dacă aceasta a fost săvârşită în scopul dobândirii de bunuri sau în cazul în care o astfel de posibilitate este asigurată pentru două sau mai multe persoane sau în cazul în care aceasta a fost comisă de un grup de persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 286. Arborarea neautorizată pe o navă a steagului naţional al Letoniei

Arborarea pe o navă a steagului naţional al Letoniei, fără a avea acest drept,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 287. Utilizarea neautorizată a semnelor crucea roşie, semiluna roşie şi scutul alb-albastru

Utilizarea neautorizată a semnelor crucea roşie, semiluna roşie sau scutul alb-albastru şi utilizarea neautorizată a denumirilor de Crucea Roşie sau Semiluna Roşie,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[18 decembrie 2003; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 288. Deteriorarea instalaţiilor de telecomunicaţii, a emiţătoarelor de radio şi televiziune şi a echipamentelor tehnologice poştale

Distrugerea sau deteriorarea voluntară a echipamentelor de telecomunicaţii, a emiţătoarelor de radio sau televiziune sau a unui echipament tehnologic poştal, dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 2881. Încălcarea reglementărilor privind instalarea şi utilizarea echipamentelor de transmisie radio şi televiziune

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Încălcarea procedurilor prevăzute de lege referitoare la transmisia şi distribuirea semnalului de radiodifuziune sau televiziune în ceea ce priveşte instalarea şi utilizarea echipamentelor emiţătoare de unde radio şi cele privitoare la distribuţia semnalului de televiziune sau radiodifuziune sonoră în sistemele de reţele de distribuţie prin cablu, dacă prin aceasta s-a cauzat un prejudiciu substanţial în detrimentul autorităţii de stat sau a ordinii administrative ori intereselor protejate prin lege ale unei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[31 octombrie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2882. Finanţarea ilegală a unei organizaţii politice (partid) sau a asociaţiilor de organizaţii politice (partide)

(1) Finanţarea ilegală a unei organizaţii politice (partid) sau a asociaţiilor de organizaţii politice (partide) pe scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Activităţile prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care acestea au fost comise de un grup de persoane pe baza unei înţelegeri prealabile,

sunt sancţionate cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[29 aprilie 2004; 8 septembrie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2883. Intermedierea activităţilor de finanţare ilegală a unei organizaţii politice (partid) sau a asociaţiilor de organizaţii politice (partide)

Intermedierea activităţilor de finanţare ilegală a unei organizaţii politice (partid) sau a asociaţiilor de organizaţii politice (partide) pe scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[8 septembrie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2884. Acceptarea şi şantajul referitoare la activităţile de finanţare ilegală a unei organizaţii politice (partid) sau a asociaţiilor de organizaţii politice (partide)

(1) Acceptarea finanţării ilegale a unei organizaţii politice (partid) sau a asociaţiilor de organizaţii politice (partide) pe scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, sau munca în folosul comunităţii, sau amenda.

(2) Activităţile prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă au fost comise de un grup de persoane pe baza unui acord prealabil sau dacă sunt legate de cereri de finanţare ilegală a unei organizaţii politice (partid) sau a unei asociaţii de organizaţii politice (partide) pe scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Şantajul în legătură cu finanţarea ilegală a unei organizaţii politice (partid) sau a asociaţiilor de organizaţii politice (partide)

este sancţionat cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 2885. Exonerarea de răspunderea penală a unei persoane care desfăşoară activităţi de finanţare ilegală a unei organizaţii politice (partid) sau a asociaţiilor de organizaţii politice (partide)

(1) O persoană care a finanţat în mod ilegal o organizaţie politică (partid) sau o asociaţie de organizaţii politice (partide) poate fi exonerată de răspunderea penală, dacă finanţarea ilegală a organizaţiei politice (partidului) sau a asociaţiei de organizaţii politice (partide) este rezultatul şantajului sau dacă, după finanţarea ilegală a organizaţiei politice (partidului) sau a asociaţiei de organizaţii politice (partidelor), această persoană a denunţat în mod voluntar comiterea acestui act şi a sprijinit în mod activ descoperirea şi anchetarea infracţiunii.

(2) Şantajul se interpretează ca fiind cererea de finanţare a unei organizaţii politice (partid) sau a unei asociaţii de organizaţii politice (partide), cu privire la ameninţările ce dăunează intereselor legitime ale persoanei în cauză.

(3) Susţinătorul şi intermediarul finanţării ilegale a unei organizaţii politice (partid) sau a unei asociaţii de organizaţii politice (partide) pot fi exoneraţi de răspundere penală dacă aceştia denunţă în mod voluntar finanţarea ilegală a unei organizaţii politice (partid) sau a unei asociaţii de organizaţii politice (partide) şi sprijină în mod activ descoperirea şi anchetarea infracţiunii.

[8 septembrie 2011; 13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XXIII

Infracţiuni împotriva administrării justiţiei

Secţiunea 289. Falsificarea probelor

(1) Producerea voluntară de probe nereale sau ascunderea voluntară a unor probe existente, dacă acestea au fost comise de un judecător, un procuror sau un anchetator,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă aceasta au fost comise în scopul dobândirii de bunuri sau în cadrul unor proceduri privind crime grave sau deosebit de grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 290. Supunerea unei persoane la urmărire penală, ştiind că aceasta nu este vinovată

(1) Declanşarea urmăririi penale împotriva unei persoane, ştiind că aceasta nu este vinovată, dacă fapta a fost comisă de un procuror,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise în scopul dobândirii de bunuri sau au implicat formularea unei acuzaţii privind comiterea unei crime grave sau deosebit de grav sau prin falsificarea probelor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 291. Pronunţarea de hotărâri şi decizii ilegale

(1) Persoana care pronunţă o hotărâre sau o decizie ilegală, dacă aceasta a fost comisă de un judecător, un procuror sau un anchetator,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise în scopul dobândirii de bunuri sau în legătură cu formularea unei acuzaţii privind comiterea unei crime grave sau deosebit de grave sau cu falsificarea probelor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 292. Arestarea ilegală deliberată

Arestarea ilegală, cu intenţie, dacă fapta a fost săvârşită de un judecător,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 293. Detenţia ilegală sau transportarea forţată

Detenţia ilegală sau transportarea forţată, dacă acestea au fost săvârşite în scopul dobândirii de bunuri sau din motive de răzbunare ori pentru un alt interes personal şi au fost comise de un judecător, un procuror sau de un membru al instituţiei ce desfăşoară activităţi de investigare premergătoare procesului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 294. Obligarea de a depune mărturie

(1) Persoana care obligă o altă persoană să depună mărturie în cadrul unui interogatoriu, dacă fapta implică folosirea violenţei, ameninţarea cu violenţa sau umilirea persoanei interogate, sau prin oricare alt mod iar fapta este săvârşită de către un funcţionar care desfăşoară procedurile penale premergătoare procesului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care obligă o altă persoană să depună mărturie în cadrul unui interogatoriu, dacă fapta implică tortura şi este comisă de către un funcţionar care desfăşoară procedurile penale premergătoare procesului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani.

[21 mai 2009; 19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 2941. Ingerinţa în procedurile penale premergătoare procesului

(1) Persoana care influenţează, în vreun fel, un funcţionar care desfăşoară procedurile penale premergătoare procesului, în scopul de a împiedica începerea sau executarea procedurilor penale premergătoare procesului sau pentru pronunţarea unei decizii ilegale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au fost săvârşite de un funcţionar de stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani.

(3) [13 decembrie 2012]

[25 aprilie 2002; 12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 295. Ingerinţa într-un proces

(1) Persoana care influenţează, în vreun fel, un judecător sau un judecător consultant, în scopul de a împiedica desfăşurarea unui proces în instanţă sau de a adopta sau a pronunţa o hotărâre sau o decizie ilegală,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au fost săvârşite de un funcţionar de stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani.

(3) [13 decembrie 2012]

[25 aprilie 2002; 12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 296. Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti sau a unui ordin al procurorului cu privire la pedeapsă

[13 decembrie 2012]

Persoana care în mod intenţionat nu execută o hotărâre sau decizie judecătorească sau un ordin al procurorului public cu privire la pedeapsă sau întârzie executarea acestora

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 297. Uzurparea identităţii unui acuzat, a unei victime sau a unui martor

Persoana care se substituie unui acuzat, unei victime sau unui martor, în cadrul procedurilor penale premergătoare procesului sau în cadrul procedurilor judiciare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 298. Furnizarea cu intenţie de informaţii false

(1) Persoana care furnizează în mod intenţionat informaţii false cu scopul de a provoca începerea unei proceduri penale împotriva unei persoane

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, în legătură cu acuzaţii privind comiterea unei crime grave sau deosebit de grave sau creează dovezi false cu privire la astfel de acuzaţii, dacă acestea au fost comise în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 299. Întocmirea cu intenţie a unui raport fals

Persoana care întocmeşte în mod intenţionat un raport sau o declaraţie falsă, ori o prezintă în faţa unui notar sau executor judecătoresc, în cazul în care legea o prevede,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[17 octombrie 2002; 12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 300. Furnizarea cu intenţie de mărturii, avize, traduceri şi explicaţii false

(1) Persoana care, în calitate de martor, victimă sau altă persoană care a fost avertizată cu privire la furnizarea de mărturii false, furnizează cu intenţie mărturii false sau care, în calitate de expert, furnizează cu intenţie un aviz fals sau care, în calitate de traducător, furnizează cu intenţie o traducere falsă, în cadrul procedurilor penale premergătoare procesului, în instanţă, la un notar sau la un executor judecătoresc sau pentru un reclamant care a depus jurământ şi care certifică cu intenţie o explicaţie falsă în instanţă într-o cauză administrativă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă aceasta au fost comise în timpul desfăşurării procedurilor penale premergătoare procesului sau în instanţă, în cadrul cauzelor privind unele crime grave sau deosebit de grave sau dacă au fost cauzate consecinţe grave sau dacă actele respective au fost comise în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[17 octombrie 2002; 12 februarie 2004; 27 mai 2004; 21 mai 2009, 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 301. Obligarea de a furniza mărturii, explicaţii, avize şi traduceri false

(1) Persoana care acordă sau primeşte mită sau influenţează ilegal în orice alt mod un martor, o victimă, o persoană judecată, un deţinut, suspect, acuzat, reclamant, expert sau traducător, în scopul determinării la a furniza mărturii false sau de a certifica sub jurământ explicaţii false în instanţă sau într-o cauză administrativă sau de a emite un aviz fals sau de a furniza o traducere falsă sau de a se abţine de la o mărturie sau de la a emite un aviz sau o traducere,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Pentru persoana care comite aceleaşi acte, dacă includ violenţa sau ameninţările cu violenţa,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Pentru activităţile prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă includ tortura,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani.

[12 februarie 2004; 27 mai 2004; 21 mai 2009, 19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 302. Refuzul de a furniza mărturii, avize sau traduceri

(1) Persoana care, în calitate de martor, victimă sau o altă persoană care a fost avertizată cu privire la furnizarea de mărturii false, refuză în mod neîntemeiat să dea declaraţii în cadrul unei proceduri premergătoare procesului sau într-un proces,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care, în calitate de expert sau traducător, refuză în mod neîntemeiat să execute sarcinile care îi sunt atribuite de către instituţia de investigare premergătoare procesului sau în cadrul unui proces,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 mai 2009; 21 octombrie 2010; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 303. Persoanele care nu răspund de refuzul de a depune mărturie

Logodnicul sau logodnica, soţul sau soţia, părinţii, copiii, fraţii şi surorile, bunicii şi nepoţii unei persoane împotriva căreia a fost iniţiată o procedură penală, o persoană deţinută, un suspect, un acuzat sau un pârât, precum şi persoana împreună cu care locuieşte persoana fizică care a comis infracţiunea şi cu care are o gospodărie comună, nu sunt consideraţi răspunzători pentru refuzul de a depune mărturie.

[21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 304. Divulgarea de informaţii obţinute în cadrul procedurilor penale premergătoare procesului

Persoana care divulgă date obţinute în cadrul procedurilor penale premergătoare procesului, fără o autorizare din partea procurorului sau investigatorului, până la finalizarea procedurii, în cazul în care aceasta a fost avertizată cu privire la nedivulgarea informaţiilor relevante,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 305. Încălcarea dispoziţiilor privind protecţia specială a persoanelor

(1) Pentru persoana care nu respectă procedurile privind protecţia specială a persoanelor prevăzute de lege sau care divulgă date de identificare sau locul unde se află o persoană sub protecţie, dacă a luat cunoştinţă despre informaţiile referitoare la persoana aflată sub protecţie specială în cadrul îndeplinirii atribuţiilor sale oficiale sau în alte circumstanţe şi care a fost avertizată cu privire la obligaţia de a nu divulga aceste informaţii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Pentru persoana care divulgă cu intenţie organizarea, metodele, tacticile, mijloacele de protecţie specială sau informaţiile privind persoanele implicate în realizarea măsurilor de protecţie, aceasta fiind chiar persoana protejată, dacă a produs decesul unei persoane sau alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(4) Persoana care comite actele prevăzute la primul sau al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care a fost cauzat decesul unei persoane sau alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani.

[12 februarie 2004; 5 mai 2005; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 306. Reţinerea de probe

Pentru persoana care, nefiind deţinută, sau împotriva căreia au fost iniţiate proceduri penale, sau suspectul sau acuzatul care, ascunde cu intenţie obiecte, documente sau alte materiale care pot fi semnificative ca probe într-un dosar penal, dacă acestea au fost solicitate de instituţia de investigare premergătoare procesului, de procuror sau de instanţă pentru a fi furnizate de către persoana în cauză,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 307. Activităţi ilegale legate de o cauză penală

Sustragerea, distrugerea intenţionată, deteriorarea sau falsificarea obiectelor ce au legătură cu o cauză penală,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 308. Înstrăinarea, disimularea, distrugerea, deteriorarea, înlocuirea şi dispunerea de bunurile sechestrate

[13 decembrie 2012]

(1) Risipirea, deteriorarea, înstrăinarea, ascunderea sau dispunerea de bunurile care au fost sechestrare sau reţinute, sau înlocuirea acestor bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi acte, de către persoana căreia i-au fost încredinţate bunurile,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 309. Transferul ilegal de substanţe şi obiecte persoanelor care sunt închise în locuri de detenţie pe termen scurt şi în penitenciare şi primirea ilegală de substanţe şi obiecte de la aceste persoane

(1) Persoana care transferă neautorizat corespondenţă, bani, produse alimentare sau alte obiecte sau substanţe persoanelor închise în locuri de detenţie pe termen scurt sau în penitenciare sau primirea acestora de la astfel de persoane, dacă au fost comise de un angajat al unei astfel de instituţii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă sau liberate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

(2) Persoana care transferă substanţe narcotice sau psihotrope, substanţe explozive, arme sau muniţii sau primirea acestora de la persoane închise în locuri de detenţie pe termen scurt sau în penitenciare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şase ani, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3) Persoana care comite actele prevăzute la al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care acestea au fost săvârşite de un angajat al unui loc de detenţie pe termen scurt sau al unui penitenciar,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani şi cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 310. Evadarea dintr-un loc de detenţie pe termen scurt sau dintr-un penitenciar

(1) Persoana care evadează dintr-un loc de detenţie pe termen scurt sau dintr-un penitenciar,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite aceleaşi fapte, dacă acestea sunt implică violenţa sau ameninţări cu violenţa împotriva gardienilor, a altor angajaţi dintr-un loc de detenţie pe termen scurt sau penitenciar sau dacă au fost comise de un grup de persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[21 mai 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 311. Atacuri în penitenciar

Pentru persoana care înfiinţează un grup organizat de persoane care sunt deţinute într-un penitenciar sau care participă la un astfel de grup, în scopul comiterii de atacuri sau alte violenţe asupra unui funcţionar al penitenciarului, asupra condamnaţilor sau asupra oricărei alte persoane prezente în penitenciar sau care comite astfel de atacuri sau violenţe,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[13 decembrie 2007/2; 21 mai 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 312. Sustragerea de la executarea unei pedepse

Pentru persoana care se sustrage de la executarea unei pedepse privative de libertate sau prin care i se restricţionează unele drepturi,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 21 iunie 2007; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 313. Ascunderea fără promisiune prealabilă

(1) Pentru persoana care ascunde, fără o promisiune prealabilă, un infractor sau instrumentele ori mijloacele de săvârşire ale unei infracţiuni sau modul în care a fost comisă o infracţiune sau obiectele obţinute din infracţiune, dacă ascunderea are legătură cu o infracţiune gravă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă ascunderea are legătură cu o infracţiune deosebit de gravă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 314. Achiziţionarea şi vânzarea bunurilor obţinute din infracţiune

(1) Persoana care achiziţionează sau vinde bunuri, cunoscând faptul că sunt obţinute dintr-o infracţiune,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea sunt comise pe scară largă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost săvârşite în grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şase ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[25 aprilie 2002; 12 februarie 2004; 13 decembrie 2007/2; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 315. Omisiunea informării cu privire la comiterea infracţiunilor

Pentru persoana care nu informează autorităţile, ştiind cu certitudine că are loc pregătirea sau comiterea unei crime grave sau deosebit de grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XXIV

Infracţiunile comise în serviciul statului

Secţiunea 316. Conceptul de funcţionar de stat

(1) Reprezentanţii autorităţii de stat, precum şi fiecare persoană care în mod permanent sau temporar îşi îndeplineşte atribuţiile în autoritatea de stat sau locală şi care are dreptul de a lua decizii obligatorii pentru alte persoane sau care are dreptul de a exercita orice funcţii de supraveghere, control, investigare sau sancţionare ori în care se ocupă de bunurile sau resursele financiare ale statului sau ale administraţiei locale sunt consideraţi funcţionari de stat.

(2) Preşedintele, membrii Saeima, prim-ministrul şi membrii Cabinetului, precum şi funcţionarii instituţiilor de stat care sunt aleşi, numiţi sau confirmaţi de către Saeima sau de Cabinet, şefii administraţiei locale, adjuncţii acestora şi directorii executivi sunt consideraţi a fi funcţionari publici care ocupă o funcţie de răspundere.

(3) Funcţionari de stat sunt consideraţi, de asemenea, funcţionarii publici străini, membrii adunărilor publice străine (instituţii cu funcţii legislative sau executive), funcţionarii organizaţiilor internaţionale, membrii adunărilor parlamentare internaţionale, precum şi judecătorii şi funcţionarii instanţelor internaţionale.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 317. Depăşirea autorităţii oficiale

(1) Persoana care, în calitate de funcţionar de stat, săvârşeşte acte intenţionate care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi abilitarea conferită prin lege funcţionarilor de stat, în conformitate cu sarcinile atribuite acestora, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu substanţial autorităţii de stat, ordinii administrative sau intereselor protejate prin lege ale unei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care săvârşeşte faptele prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, prin violentă sau ameninţări cu violenţa sau în cazul în care acestea au fost săvârşite în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani.

(3) Pentru faptele prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă includ tortura sau au avut consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 318. Utilizarea cu rea-credinţă a funcţiei oficiale

(1) Persoana care, în calitate de funcţionar de stat, săvârşeşte acte intenţionate folosindu-se cu rea-credinţă de poziţia sa oficială, dacă aceste acte aduc o atingere substanţială autorităţii statului, ordinii administrative sau intereselor protejate prin lege ale unei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă aceasta a fost săvârşită în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani.

(3) Persoana care, în calitate de funcţionar de stat, săvârşeşte acte intenţionate folosindu-se cu rea-credinţă de poziţia sa oficială, dacă aceste acte au avut consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 319. Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu de către un funcţionar de stat

(1) Pentru persoana care, în calitate de funcţionar de stat, nu îşi îndeplineşte sarcinile de serviciu, şi anume, dacă un funcţionar de stat cu intenţie sau din culpă nu îşi îndeplineşte sarcinile atribuite prin lege, conform cărora trebuie să acţioneze pentru a împiedica prejudicierea autorităţii statului, a ordinii administrative sau a intereselor protejate prin lege ale unei persoane şi dacă prin acesta s-a produs un prejudiciu semnificativ autorităţii statului, ordinii administrative sau drepturilor şi intereselor protejate prin lege ale unei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite aceeaşi infracţiune, dacă actele funcţionarului de stat sunt săvârşite în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani.

(3) Persoana care, în calitate de funcţionar de stat, nu îşi exercită atribuţiile de serviciu, dacă prin aceasta au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a deţine o funcţie specifică pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 320. Acceptarea de mită

(1) Pentru acceptarea de mită, adică de valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură, săvârşită de un funcţionar de stat personal sau printr-un intermediar, pentru un act legal deja efectuat sau un act ilegal sau pentru că a omis să acţioneze, folosindu-se de funcţia sa oficială, în interesul celui care acordă mită, al persoanei care oferă mită sau al altor persoane, indiferent dacă mita acceptată sau oferită era destinată funcţionarului de stat oficial sau unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau pe o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult doi ani.

(2) Pentru infracţiunea de acceptare sau dare de mită, comisă de un funcţionar de stat personal sau printr-un intermediar, înainte de comiterea sau omisiunea comiterii unui act legal sau ilegal, folosindu-se de funcţia sa oficială, în interesul celui care dă mită, al persoanei care oferă mită sau al altor persoane, indiferent dacă mita acceptată sau oferită era destinată acestui funcţionar de stat sau unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau pe o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani.

(3) Persoana care săvârşeşte actele prevăzute la primul şi al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care acestea sunt comise pe scară largă sau dacă au fost săvârşite de un grup de persoane în temeiul acordului prealabil sau dacă a fost solicitată mită,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi şi cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau pe o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani.

(4) Persoana care săvârşeşte actele prevăzute la primul şi al doilea paragraf al prezentei secţiuni, în cazul în care acestea sunt săvârşite de un grup organizat sau de un funcţionar de stat care ocupă o poziţie de răspundere sau dacă a fost extorcată mită,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei şi de cel mult unsprezece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau pe o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 19 noiembrie 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 321. Deturnarea mitei

(1) Pentru persoana care deturnează mita pe care o persoană a primit-o pentru a o oferi unui funcţionar de stat sau pe care aceasta a acceptat-o, pretinzând că are calitatea de funcţionar de stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

(2) Pentru persoana care deturnează mita pe care un funcţionar de stat a primit-o pentru a o da unui alt funcţionar de stat sau pe care aceasta a acceptat-o, pretinzând că are calitatea unui alt funcţionar de stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 322. Intermedierea în acceptarea sau acordarea de mită

(1) Pentru persoana care intermediază primirea sau darea de mită, şi anume comite acte de dare sau luare de mită de către persoana care dă mită unei persoane respectiv care acceptă primirea mitei,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă acestea au fost comise de un funcţionar de stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi şi cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor.

[19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 323. Darea de mită

(1) Persoana care săvârşeşte darea de mită, şi anume înmânează sau oferă valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură, personal sau prin intermediari, unui funcţionar de stat pentru ca acesta, folosindu-se de funcţia sa oficială, să execute sau să nu execute un act în interesul celui care acordă sau oferă mită sau în interesul altor persoane, indiferent dacă mita oferită este destinată acestui funcţionar de stat sau unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care săvârşeşte aceleaşi acte, dacă sunt comise pe scară largă sau dacă au fost comise de un funcţionar de stat sau dacă au fost comise într-un grup de persoane în temeiul unui acord prealabil,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult opt ani, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau pe o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani.

(3) Pentru actele prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă au fost săvârşite în grup organizat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin doi şi cel mult zece ani, cu sau fără confiscarea bunurilor, cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau pe o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani şi cu supravegherea de către serviciul de probaţiune pentru o perioadă de cel mult trei ani.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2007/2; 19 noiembrie 2009; 8 iulie 2011; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 324. Exonerarea de răspunderea penală a persoanei care a dat mită şi a intermediarului

(1) O persoană care a dat mită poate fi exonerată de răspunderea penală în cazul în care mita a fost extorcată de la această persoană sau dacă, după ce a dat mită, a divulgat fapta în mod voluntar şi sprijină în mod activ divulgarea şi anchetarea infracţiunii. O persoană care a dat mită poate fi exonerată de răspunderea penală dacă o divulgă în mod voluntar şi sprijină în mod activ divulgarea şi anchetarea infracţiunii.

(2) Extorcarea mitei trebuie înţeleasă ca fiind solicitarea de mită în scopul executării unor acte legale, precum şi solicitarea de mită împreună cu ameninţarea privind prejudicierea intereselor legitime ale unei persoane.

(3) Un intermediar sau un complice la darea de mită este exonerat de răspunderea penală dacă, după săvârşirea faptelor penale, informează în mod voluntar şi promovează în mod activ dezvăluirea şi anchetarea infracţiunii.

[25 aprilie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 325. Încălcarea restricţiilor impuse unui funcţionar de stat

(1) Persoana care încalcă cu intenţie restricţiile sau a interdicţiile impuse funcţionarilor de stat prevăzute de lege, dacă prin aceasta a fost cauzat un prejudiciu substanţial intereselor statului sau populaţiei sau intereselor protejate prin lege ale unei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Pentru persoana care săvârşeşte infracţiunea prevăzută la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă a fost comisă de un funcţionar de stat care deţine o poziţie de răspundere,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau pe o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[17 octombrie 2002; 19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 326. Participarea ilicită la tranzacţii imobiliare

(1) Persoana care facilitează tranzacţii imobiliare sau participă la astfel de tranzacţii, dacă o face în scopul dobândirii de bunuri sau pentru alt interes personal al unui funcţionar de stat care, în legătură cu poziţia sa oficială, nu poate participa, conform legii, la astfel de tranzacţii,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au fost săvârşite de un funcţionar de stat care deţine o poziţie de răspundere,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu sau fără confiscarea bunurilor şi cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau pe o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 3261. Traficul de influenţă

(1) Persoana care oferă sau acordă valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură unei persoane, personal sau printr-un intermediar, pentru ca aceasta, folosindu-se de funcţia sa oficială, profesională sau socială, să poată influenţa în mod ilegal activităţile unui funcţionar de stat sau să încurajeze o altă persoană să influenţeze în mod ilegal activitatea unui funcţionar de stat în interesul unei persoane, indiferent dacă valorile materiale, bunurile sau beneficiile de altă natură sunt destinate acestei persoane sau unei alte persoane, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute la secţiunea 323,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care acceptă oferta de valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură pentru sine sau pentru o altă persoană sau solicită valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru ca aceasta, folosindu-se de poziţia sa oficială, profesională sau socială, să poată influenţa în mod ilegal activităţile unui funcţionar de stat sau să încurajeze o altă persoană să influenţeze activităţile sau luarea deciziilor de către un funcţionar de stat în interesul unei persoane, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute la secţiunile 198 şi 320 din prezenta lege,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau pe o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 3262. Solicitarea şi acceptarea ilegală de beneficii

(1) Pentru persoana care cu intenţie acceptă în mod ilegal valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură, dacă este angajat al unei instituţii de stat sau independente, care nu este funcţionar de stat, sau unei persoane similare, care este autorizată de instituţia de stat, în vederea executării, personal sau printr-un intermediar, sau omisiunii de a executa un act, folosindu-se de autoritatea sa, în interesul celui care acordă beneficiul sau al unei alte persoane, indiferent dacă valorile materiale, bunurile sau beneficiile de altă natură primite sunt destinate acestei persoane sau altei persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Pentru aceleaşi fapte, în cazul în care au fost comise pe scară largă sau de către un grup de persoane pe baza unui acord prealabil sau dacă au legătură cu solicitarea sau extorcarea de valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda, cu privarea de dreptul de a se angaja într-o muncă specifică sau pe o anumită funcţie pentru un mandat de cel mult cinci ani.

[19 noiembrie 2009; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 3263. Acordarea de beneficii ilegale

(1) În cazul unei persoane care, cu intenţie, acordă sau înmânează în mod ilegal valori materiale, bunuri sau beneficii de altă natură, unui angajat al unei instituţii de stat sau independente, care nu este funcţionar de stat, sau unei persoane similare, care este autorizată de instituţia de stat, în vederea executării, personal sau printr-un intermediar, sau omisiunii nelegale de a executa un act, folosindu-se de autoritatea sa, în interesul celui care acordă beneficiul sau al unei alte persoane, indiferent dacă valorile materiale, bunurile sau beneficiile de altă natură sunt destinate acestei persoane sau unei alte persoane,

este sancţionată cu o pedeapsă cu munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au fost comise pe scară largă, este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 3264. Exonerarea de răspunderea penală a persoanei care acordă beneficii ilegale

O persoană care a acordat în mod ilegal un beneficiu poate fi exonerată de răspunderea penală, dacă beneficiul a fost solicitat sau extorcat de la persoana în cauză sau dacă aceasta anunţă în mod voluntar săvârşirea unor infracţiuni, după comiterea acestora şi promovează în mod activ divulgarea şi anchetarea infracţiunii. O persoană care a oferit beneficii ilegale poate fi exonerată de răspunderea penală dacă anunţă în mod voluntar fapta şi promovează în mod activ divulgarea şi anchetarea infracţiunii.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 327. Falsificarea înscrisurilor oficiale

(1) Persoana care falsifică înscrisuri sau emite sau utilizează documente, ştiind că sunt false, dacă acestea au fost comise de un funcţionar de stat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă au fost comise în scopul dobândirii de bunuri,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 328. Informaţii oficiale false

Pentru persoana care cu intenţie furnizează informaţii false unei instituţii sau unui funcţionar de stat care are dreptul de a solicita astfel de informaţii sau care ascunde sau nu furnizează cu intenţie informaţii privind un document sau o informare, dacă este funcţionar de stat ale cărui responsabilităţi includ furnizarea de astfel de informaţii şi dacă au fost cauzate daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[12 februarie 2004; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 329. Divulgarea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii

Pentru persoana care divulgă informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, care nu reprezintă un secret oficial, dacă aceasta este funcţionar de stat şi a fost avertizată în privinţa obligaţiei de a nu divulga informaţiile sau care, conform legii, este răspunzătore de stocarea informaţiilor,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[26 mai 2005; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 330. Divulgarea de informaţii confidenţiale după ieşirea din funcţie

Persoana care divulgă informaţii confidenţiale care nu sunt un secret oficial, dacă fapta este comisă de un funcţionar de stat după demisie, în perioada specificată într-un avertisment cu privire la obligaţia nedivulgării informaţiilor,

este sancţionată cu o pedeapsă cu munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

CAPITOLUL XXV

Infracţiunile comise în timpul serviciului militar

Secţiunea 331. Noţiunea de infracţiune şi persoanele cărora li se aplică în timpul serviciului militar

Infracţiunile referitoare la încălcarea procedurilor prevăzute în ceea ce priveşte efectuarea serviciului militar, astfel cum prevede prezenta lege, care sunt comise de către soldaţi şi persoane în privinţa cărora se aplică dispoziţii speciale prevăzute în legislaţie, sunt considerate infracţiuni comise în timpul serviciului militar.

[17 octombrie 2002]

Secţiunea 332. Absenţa nejustificată

(1) Persoana care lipseşte nejustificat, şi anume pleacă de la o unitate a forţelor armate naţionale sau de la locul de desfăşurare a activităţii sale şi nu se prezintă, fără un motiv valabil, la locul de serviciu la o anumită oră, în cazul în care absentează nejustificat timp de mai mult de douăzeci şi patru de ore, dar nu mai mult de şaptezeci şi două de ore, dacă fapta a fost comisă în timpul unui război sau al unei stări de urgenţă, în condiţii de luptă sau în situaţii de urgenţă în caz de tulburări publice, terorism sau conflicte armate,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [14 decembrie 2006; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 333. Dezertarea

(1) Persoana care dezertează, adică îşi părăseşte locul de desfăşurare a activităţii sau nu se prezintă, în scopul sustragerii de la activitate, dacă fapta a fost comisă în timpul unui război sau al unei stări de urgenţă, în condiţii de luptă sau în situaţii de urgenţă în caz de tulburări publice, terorism sau conflicte armate,

se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [14 decembrie 2006; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 334. Sustragerea de la serviciul activ

(1) Persoana care se sustrage de la îndeplinirea atribuţiilor serviciului activ prin vătămarea integrităţii sale corporale (automutilare) sau simularea unei boli, falsificarea de documente sau înşelăciune sau refuză să execute sarcinile oficiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă fapta a fost comisă în timpul unui război sau în condiţii de luptă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult patru ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [14 decembrie 2006; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 335. Insubordonarea

(1) Infracţiunea de insubordonare, şi anume refuzul de a executa un ordin al unui superior ierarhic, sau nerespectarea intenţionată a unui ordin, dacă prin faptă a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Infracţiunea de insubordonare, sau nerespectarea intenţionată a unui ordin, dacă fapta a fost săvârşită de un grup de persoane sau prin aceasta s-au cauzat consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Infracţiunea de insubordonare, sau nerespectarea intenţionată a unui ordin, în timpul războiului sau în condiţii de luptă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [13 decembrie 2012]

Secţiunea 336. Neexecutarea unui ordin

Persoana care nu execută din culpă un ordin al unui superior ierarhic, dacă prin aceasta au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi an, sau privarea de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda. [13 decembrie 2012]

Secţiunea 337. Opunerea de rezistenţă faţă de un superior şi forţarea acestuia să acţioneze în afara sarcinilor de serviciu

(1) Pentru persoana care opune rezistenţă faţă de un superior sau faţă de altă persoană în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor serviciului militar ce i-au fost impuse, sau îl forţează pe acesta să acţioneze în afara atribuţiilor oficiale, dacă fapta a fost comisă prin violenţă sau dacă prin aceasta au fost produse consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) [13 decembrie 2012]

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 338. Violenţa împotriva unui subordonat

(1) Persoana care comite acte de violenţă împotriva unui subordonat, dacă a fost cauzată o suferinţă fizică subordonatului,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite cu intenţie loviri şi vătămări corporale uşoare unui subordonat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Persoana care comite cu intenţie loviri şi vătămări corporale moderate unui subordonat sau comite alte acte, care reprezintă prin natura lor acte de tortură,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(4) Persoana care comite cu intenţie loviri şi vătămări corporale grave unui subordonat,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi de cel mult doisprezece ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 339. Defăimarea unui soldat

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 340. Batjocorirea şi torturarea unui soldat

(1) Persoana care în mod intenţionat loveşte sau batjocoreşte sau comite cu intenţie acte de violenţă, dacă fapta este comisă de un soldat asupra altui soldat şi cel puţin unul dintre aceştia este în timpul desfăşurării sarcinilor de serviciu militar,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite aceeaşi faptă, dacă aceasta are drept consecinţă producerea intenţionată de vătămări corporale uşoare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult un an sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(3) Persoana care săvârşeşte unul din actele prevăzute la primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă fapta are drept consecinţă producerea intenţionată de vătămări corporale moderate sau dacă acestea reprezintă prin natura lor acte de tortură,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(4) Persoana care săvârşeşte actele prevăzute în primul paragraf al prezentei secţiuni, dacă fapta are drept consecinţă producerea intenţionată de vătămări corporale grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi cel mult doisprezece ani.

[17 octombrie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 341. Abuzul de putere şi depăşirea autorităţii oficiale

(1) Persoana care utilizează cu rea-credinţă puterea sau poziţia oficială sau depăşeşte autoritatea oficială cu care a fost învestită, dacă fapta este comisă de un superior ierarhic, în scopul dobândirii de bunuri sau dacă prin aceasta au fost cauzate prejudicii substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care utilizează cu rea-credinţă puterea sau poziţia oficială sau depăşeşte autoritatea oficială cu care a fost învestită, dacă fapta este comisă de un superior ierarhic, în cazul în care au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 342. Neglijarea sarcinilor oficiale

(1) Persoana care nu-şi execută sarcinile oficiale sau le execută în mod neglijent, dacă au fost cauzate astfel daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care nu-şi execută sarcinile oficiale sau le execută în mod neglijent, dacă au fost cauzate astfel daune substanţiale,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [13 decembrie 2012]

Secţiunea 343. Risipirea şi pierderea bunurilor oficiale

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Persoana care vinde arme, muniţii, vehicule sau echipamente militare destinate utilizării oficiale sau pierde astfel de articole, încălcând totodată dispoziţiile privind depozitarea acestora,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [17 octombrie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 344. Distrugerea şi deteriorarea intenţionată a bunurilor din serviciul militar

(1) Persoana care comite distrugerea sau deteriorarea intenţionată a armelor, muniţiilor, vehiculelor de transport sau a echipamentelor militare,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Săvârşirea aceloraşi fapte, dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 345. Distrugerea şi deteriorarea din culpă a bunurilor din serviciul militar

Persoana care comite distrugerea sau deteriorarea din culpă a armelor, muniţiilor, vehiculelor de transport şi a echipamentelor militare, dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 346. Încălcarea dispoziţiilor privind depozitarea, utilizarea, contabilizarea şi transportul de arme, muniţii, substanţe explozive, radioactive sau alte substanţe periculoase

(1) Persoana care încalcă dispoziţiile privind depozitarea, utilizarea, contabilizarea şi transportul de arme, muniţii, substanţe explozive, radioactive sau alte substanţe periculoase, bunuri sau materiale, dacă a fost cauzat un prejudiciu substanţial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult doi ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite aceeaşi infracţiune, în cazul în care au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [13 decembrie 2012]

Secţiunea 347. Încălcarea dispoziţiilor generale privind conducerea şi utilizarea vehiculelor de luptă

Persoana care încalcă dispoziţiile privind conducerea sau utilizarea vehiculelor de luptă, dacă a fost cauzat decesul unei persoane sau alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 348. Încălcarea dispoziţiilor privind conducerea navelor

Persoana care încalcă dispoziţiile privind conducerea navelor, dacă a fost cauzat un naufragiu sau alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 349. Încălcarea dispoziţiilor privind zborurile şi pregătirea acestora

Persoana care încalcă dispoziţiile privind zborurile sau pregătirea lor, în cazul în care a fost cauzată o catastrofă sau alte consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 350. Încălcarea reglementărilor privind securitatea (serviciul de pază)

[13 decembrie 2012]

(1) Persoana care încalcă reglementările privind securitatea (serviciul de pază) sau a comenzilor sau a ordinelor emise pentru aplicarea acestor dispoziţii, fapta fiind comisă în timpul serviciului de pază, de santinelă, de pază a muniţiilor, armelor, combustibilului, echipamentelor sau a altor antrepozite sau obiecte importante,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

(2) Persoana care comite aceeaşi infracţiune, dacă au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult trei ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [13 decembrie 2012]

Secţiunea 351. Încălcarea reglementărilor privind serviciul intern, instrucţiunile sau ordinele

[13 decembrie 2012]

(1) [13 decembrie 2012]

(2) Încălcarea dispoziţiilor privind serviciul intern, instrucţiunilor sau ordinelor, dacă fapta a fost săvârşită de un soldat în timpul serviciului de douăzeci şi patru de ore (cu excepţia serviciului de pază) şi au fost cauzate consecinţe grave,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda. [17 octombrie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 352. Divulgarea informaţiilor militare

Divulgarea de informaţii militare confidenţiale care nu reprezintă un secret oficial,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 353. Predarea şi abandonarea mijloacelor de luptă în beneficiul duşmanului

Predarea forţelor militare duşmanului sau abandonarea fortificaţiilor, a echipamentului de luptă sau a altor mijloace de luptă în beneficiul duşmanului, de către o persoană în calitate de comandant, atunci când aceste acţiuni nu sunt justificate de condiţiile de luptă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi cel mult zece ani.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 354. Părăsirea neautorizată a câmpului de luptă şi refuzul de utilizare a unei arme

Părăsirea fără autorizaţie a câmpului de luptă în timpul bătăliei sau refuzul de a utiliza o armă în luptă,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau pedeapsa privativă de libertate temporară, munca în folosul comunităţii sau amenda.

[13 decembrie 2012]

Secţiunea 355. Activitatea infracţională a unui soldat în calitate de prizonier de război

(1) Comiterea de acte de violenţă faţă de alţi prizonieri de război sau aplicarea de tratamente crude acestora, de către o persoană care este prizonier de război cu o poziţie de prim rang,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult şapte ani.

(2) Comiterea de acte intenţionate împotriva Republicii Letonia, în scopul susţinerii sau sprijinirii duşmanului, de către un soldat care este prizonier de război,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă de cel mult zece ani.

[17 octombrie 2002; 13 decembrie 2012]

Secţiunea 356. Purtarea şi utilizarea cu rea-credinţă, în mod ilegal, a insignelor Crucea Roşie, Semiluna Roşie şi Scutul alb-albastru

Purtarea ilegală a însemnelor Crucea Roşie, Semiluna Roşie sau Scutul alb-albastru în zone de război, dacă fapta a fost săvârşită de o persoană care nu are dreptul la folosirea acestora sau care utilizează cu rea-credinţă însemnele Scutului alb-albastru sau a steagurilor ori a insignelor Crucea Roşie sau Semiluna Roşie sau a culorilor prevăzute pentru echipamentul de evacuare şi asistenţă medicală, pe timp de război,

este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate temporară sau munca în folosul comunităţii sau amenda.

[18 decembrie 2003; 13 decembrie 2012]

Referinţă informativă la directivele Uniunii Europene

Această lege conţine norme juridice care decurg din:

1) Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice;

2) Directiva 91/308/CEE a Consiliului din 10 iunie 1991 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor;

3) Directiva 91/477/CEE a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme;

4) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică;

5) Directiva 93/15/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind armonizarea dispoziţiilor referitoare la introducerea pe piaţă şi controlul explozivilor de uz civil;

6) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

7) Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică;

8) Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură;

9) Directiva 2001/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 decembrie 2001 de modificare a Directivei 91/308/CEE a Consiliului pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor;

10) Directiva 2005/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind poluarea cauzată de nave şi introducerea unor sancţiuni în caz de încălcare;

11) Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE;

12) Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal;

13) Directiva 2009/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Directivei 2005/35/CE privind poluarea cauzată de nave şi introducerea unor sancţiuni în caz de încălcare;

14) Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancţiunile şi măsurile la adresa angajatorilor de resortisanţi din ţări terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală; şi

15) Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia, precum şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului.

[16 iunie 2011; 13 decembrie 2012]

Dispoziţii tranzitorii

1. Data şi procedurile pentru intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi prevăzute printr-o lege specială.

2. Cabinetul va elabora şi prezenta către Saeima un proiect de lege privind data şi procedurile pentru intrarea în vigoare a Codului penal până la 1 august 1998.

3. Cabinetul va elabora şi adopta reglementările până la 1 august 1998:

1) în ceea ce priveşte accesul la programe informatice şi securitatea sistemelor de informaţii; şi

2) în ceea ce priveşte restricţiile prostituţiei.

4. Secţiunile 2821 şi 2822 din prezenta lege intră în vigoare la 1 decembrie 2003.

[17 octombrie 2002]

5. Secţiunea 1952 din prezenta lege intră în vigoare la 1 iulie 2006.

[8 decembrie 2005]

6. Modificarea secţiunii 61, al patrulea paragraf din prezenta lege, privind taxa obligatorie pentru participarea la un program de probaţiune intră în vigoare la 1 ianuarie 2013. În ceea ce priveşte persoanele care au fost sancţionate în temeiul secţiunilor 159, 160, 161, 162, 162.1, 164, 165 şi 166 din prezenta lege, modificarea secţiunii 61, al patrulea paragraf din prezenta lege, privind taxa obligatorie pentru participarea la un program de probaţiune intră în vigoare la 1 octombrie 2011.

[30 octombrie 2008; 8 iulie 2011]

7. Punctul 581, al patrulea paragraf, clauzele 21 şi 3 din prezenta lege nu se aplică până la 31 decembrie 2012.

[16 iunie 2009]

8. Modificările secţiunii 65, al doilea paragraf, din prezenta lege, privind reducerea perioadei de timp pentru pedeapsa privativă de libertate şi neaplicarea acestui tip de pedeapsă se aplică minorilor care au comis o infracţiune după intrarea în vigoare a prezentului amendament.

[16 iunie 2009]

9. Reglementarea prevăzută la primul şi al doilea paragraf din dispoziţiile tranzitorii din Legea privind modificările dreptului penal din 21 octombrie 2010, în partea referitoare la procedurile penale în registrele instanţelor, a parchetului şi a instituţiilor de investigare premergătoare procesului privind infracţiunile, care sunt clasificate în baza secţiunii 149, se aplică numai în legătură cu astfel de proceduri penale, în care infracţiunea a fost calificată în temeiul secţiunii 149, primul paragraf din Dreptul penal. Calificarea infracţiunii în cauzele penale în registrele instanţelor, a parchetului şi a instituţiilor de investigare premergătoare procesului în ceea ce priveşte infracţiunile, care au fost comise înainte de 31 decembrie 2010 şi calificate în baza secţiunii 149, al doilea, al treilea şi al patrulea paragraf din dreptul penal, nu se modifică, iar persoanelor li se aplică o pedeapsă, care a intrat în vigoare până la 31 decembrie 2010.

[2 decembrie 2010]

10. Modificări la secţiunea 36, al doilea paragraf, clauza 5, secţiunea 45, secţiunea 52, primul paragraf, clauza 3 şi secţiunea 55, al cincilea paragraf din prezenta lege, în ceea ce priveşte excluderea pedepsei complementare – supravegherea de către poliţie – intră în vigoare la 1 ianuarie 2015.

[8 iulie 2011]

11. Modificări la secţiunea 98, al treilea paragraf, secţiunea 99, al patrulea paragraf, secţiunile 116, 117, 118 şi 125, secţiunea 148, al treilea paragraf, secţiunea 152, al treilea paragraf, secţiunea 153, al treilea paragraf, secţiunea 154, al treilea paragraf, secţiunea 1541, al treilea paragraf, secţiunea 1651, al treilea paragraf, secţiunea 174, secţiunea 175, al patrulea paragraf, secţiunea 176, secţiunea 177, al treilea paragraf, secţiunea 1771, al treilea paragraf, secţiunea 183, al doilea paragraf, secţiunea 184, secţiunea 187, al doilea paragraf, secţiunea 1901, al treilea paragraf, secţiunea 192, al doilea paragraf, secţiunea 193, al patrulea paragraf, secţiunea 1931, al treilea paragraf, secţiunea 195, al treilea paragraf, secţiunea 206, al treilea paragraf, secţiunea 218, al treilea paragraf, secţiunea 2201, al treilea paragraf, secţiunea 221, al treilea paragraf, secţiunea 2211, al treilea paragraf, secţiunile 224 şi 225, secţiunea 231, al doilea paragraf, secţiunea 233, al treilea paragraf, secţiunea 243, al treilea paragraf, secţiunile 253 şi 2531, secţiunea 269, al doilea paragraf, secţiunea 285, al treilea paragraf, secţiunea 311, secţiunea 314, al treilea paragraf, secţiunea 320, al patrulea paragraf şi secţiunea 323, al treilea paragraf din prezenta lege în ceea ce priveşte înlocuirea pedepsei complementare – supravegherea de către poliţie – cu pedeapsa complementară – supravegherea de către serviciul de probaţiune – intră în vigoare la 1 ianuarie 2015.

[14 martie 2013]

12. Pedeapsa complementară cu supravegherea de către poliţie continuă să se aplice persoanelor care, până la 30 septembrie 2011, au comis infracţiunile prevăzute la secţiunile 159, 160, 164, 165 şi 166 din prezenta lege şi persoanelor care, până la 31 decembrie 2014, au comis o altă infracţiune prevăzută în partea specială a acestei legi.

[8 iulie 2011]

13. Pedeapsa complementară cu supravegherea de către poliţie continuă să fie executată de persoanele cărora le-a fost aplicată, următoarele condiţii de executare a supravegherii de către poliţie fiind aplicabile:

1) în cazul în care o persoană a fost eliberată condiţionat de la executarea unei pedepse înainte de sfârşitul acesteia, executarea pedepsei complementare – supravegherea de către poliţie – începe din momentul în care ia sfârşit supravegherea persoanei, după eliberarea condiţionată înainte de sfârşitul pedepsei;

2) o instanţă poate reduce perioada de supraveghere de către poliţie sau o poate revoca, în temeiul unei cereri din partea comisiei administrative sau a secţiei de poliţie;

3) în cazul în care o persoană condamnată, executând în acelaşi timp o pedeapsă complementară, săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa înlocuieşte pedeapsa complementară neexecutată cu privarea de libertate şi stabileşte pedeapsa finală în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la secţiunea 51 din prezenta lege, numărând două zile de supraveghere de către poliţie ca fiind o zi de privare de libertate;

4) în cazul în care o persoană pentru care supravegherea de către poliţie a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, încalcă dispoziţiile acesteia cu rea-credinţă, instanţa, în conformitate cu declaraţia poliţiei, poate înlocui pedeapsa complementară neexecutată, calculând două zile de supraveghere de către poliţie ca fiind o zi de privare de libertate. Încălcarea dispoziţiilor privind supravegherea de către poliţie este cu rea-credinţă în cazul în care o persoană a fost pedepsită de două ori administrativ în cursul unui an de zile pentru o astfel de încălcare.

[8 iulie 2011]

14. Pedeapsa complementară – supravegherea de către poliţie – începe să se aplice de la 1 octombrie 2011 pentru persoanele care au săvârşit infracţiuni prevăzute la secţiunile 159, 160, 161, 162, 164, 165 şi 166 din prezenta lege şi de la 1 ianuarie 2015 pentru persoanele care au săvârşit o infracţiune prevăzută în partea specială a acestei legi.

[8 iulie 2011]

15. Normele prezentei legi care se aplică persoanelor care au fost condamnate la închisoare pe viaţă se aplică persoanelor pentru care pedeapsa cu moartea a fost înlocuită cu pedeapsa privativă de libertate.

[1 decembrie 2011]

16. Modificările la secţiunea 78, al doilea paragraf, secţiunile 80, 801, 82, 86, 87, 88, 882, 883, 891 şi 107, secţiunea 124, al doilea paragraf, secţiunea 126, al doilea paragraf, secţiunea 152, al doilea paragraf, secţiunea 153, primul şi al doilea paragraf, secţiunea 154, primul şi al doilea paragraf, secţiunea 1541, al doilea paragraf, secţiunea 1651, al doilea paragraf, secţiunea 179, al treilea paragraf, secţiunea 183, primul paragraf, secţiunea 185, al doilea paragraf, secţiunea 190, al treilea paragraf, secţiunea 191, al treilea paragraf, secţiunea 230, secţiunea 251, al doilea şi al treilea paragraf, secţiunea 252, al treilea paragraf, secţiunea 268, secţiunea 309, al doilea şi al treilea paragraf şi secţiunea 310, al doilea paragraf, în ceea ce priveşte pedeapsa complementară – supravegherea de către serviciul de probaţiune – intră în vigoare la 1 ianuarie 2015.

[13 decembrie 2012]

Prezenta lege a fost adoptată de Saeima la 17 iunie 1998.

Notă. Prezenta lege intră în vigoare la 1 iulie 2009.

[21 mai 2009]

Notă1. Prezenta lege intră în vigoare la 1 iulie 2009.

[16 iunie 2009]

Preşedinte G. Ulmanis

Riga, 8 iulie 1998

Dispoziţii tranzitorii

(de modificare a legii din 13 decembrie 2012)

1. Persoanele care au comis o infracţiune până la data intrării în vigoare a acestei legi sunt responsabile penal în conformitate cu normele dreptului penal care erau în vigoare la data la care infracţiunea a fost comisă, mai mult, având în vedere că nu poate fi stabilită răspunderea penală pentru o infracţiune, dacă, după data intrării în vigoare a acestei legi, dreptul penal nu prevede răspunderea penală pentru infracţiunea în cauză.

2. Procedurile penale din evidenţa instituţiilor de investigare, a parchetului şi a instanţelor în ceea ce priveşte infracţiunile, pentru care răspunderea penală nu este prevăzută în dreptul penal după data intrării în vigoare a prezentei legi, se încheie în conformitate cu secţiunea 377, clauza 2 din Codul de procedură penală. În cazul în care materialele unui caz penal conţin informaţii cu privire la situaţia de fapt, din cauza căreia unei persoane trebuie să îi fie aplicate sancţiuni administrative, materialele necesare se trimit autorităţii sau funcţionarului competent cu examinarea lor, în conformitate cu procedurile specificate în Codul abaterilor de natură administrativă leton.

3. Procedurile penale care au fost încheiate în mod condiţionat cu exonerarea persoanei condamnate de răspunderea penală pentru infracţiuni, pentru care răspunderea penală nu este prevăzută în dreptul penal după data intrării în vigoare a prezentei legi, iar o decizie nu a intrat în vigoare în întregime, se încheie în conformitate cu secţiunea 377, clauza 2 din Codul de procedură penală.

4. Persoanele care au săvârşit o infracţiune până la data intrării în vigoare a prezentei legi se pedepsesc în conformitate cu normele dreptului penal care erau în vigoare la momentul la care a fost comisă infracţiunea, ţinând seama de faptul că suma sau durata maximă a pedepsei nu poate depăşi suma sau durata maximă a pedepsei prevăzute de dreptul penal pentru infracţiunea în cauză după data intrării în vigoare a prezentei legi.

5. Persoanele care au comis astfel de infracţiuni până la data intrării în vigoare a prezentei legi, care trebuie să fie calificate ca fiind repetarea infracţiunilor, sunt responsabile penal şi pedepsite pentru fiecare infracţiune în conformitate cu normele din dreptul penal care erau în vigoare la momentul la care a fost comisă infracţiunea, fără elementul de calificare – repetiţia. În astfel de cazuri, pentru a stabili pedeapsa, în conformitate cu secţiunea 50 din Codul penal, după data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul sau durata maximă a pedepsei nu trebuie să depăşească cuantumul sau durata maximă a pedepsei care era prevăzută în Codul penal pentru comiterea repetată a unei infracţiuni la momentul la care a fost comisă infracţiunea.

6. În cazul în care o limită minimă mai mică a pedepsei privative de libertate este prevăzută în Codul penal după data intrării în vigoare a prezentei legi, instanţa o ia în considerare la stabilirea pedepsei privative de libertate.

7. Condiţiile prezentei legi nu se aplică persoanelor care au fost condamnate până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau cărora li s-a impus o pedeapsă cu un ordin al procurorului public referitor la pedeapsă, cu excepţia cazurilor prevăzute la paragrafele 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 şi 15 din prezentele dispoziţii tranzitorii.

8. Pedepsele privative de libertate se reduc la maximul pedepsei prevăzute în secţiunea corespunzătoare din Codul penal pentru persoanele care au fost condamnate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi execută pedeapsa privativă de libertate, în cazul în care pedeapsa privativă de libertate pronunţată de instanţă depăşeşte maximul pedepsei care este prevăzută în secţiunea din Codul penal pentru infracţiunea în cauză după data intrării în vigoare a prezentei legi.

9. Persoanele care au fost condamnate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi execută pedeapsa privativă de libertate sunt exonerate de executarea pedepsei privative de libertate, dacă pedeapsa privativă de libertate nu este prevăzută în secţiunea din Codul penal pentru infracţiunea în cauză după data intrării în vigoare a prezentei legi.

10. Persoanele care au fost condamnate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care execută pedeapsa sau pentru care pedeapsa a fost stabilită printr-un ordin al procurorului public referitor la pedeapsă sunt exonerate de executarea pedepsei pentru o infracţiune pentru care răspunderea penală nu este prevăzută în Codul penal după data intrării în vigoare a prezentei legi.

11. Persoanele care au fost condamnate până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau pentru care pedeapsa a fost stabilită printr-un ordin al procurorului referitor la pedeapsă sunt exonerate de executarea pedepsei pentru comiterea infracţiunilor menţionate la secţiunea 288, primul paragraf, la secţiunea 339, primul paragraf, la secţiunea 343, primul paragraf şi la secţiunea 351, primul paragraf din Codul penal.

12. Sentinţele pentru persoanele care au fost condamnate sau pentru care pedeapsa a fost stabilită printr-un ordin al procurorului public referitor la pedeapsa pentru infracţiunile prevăzute la paragraful 11 al acestor dispoziţii tranzitorii, precum şi pentru alte infracţiuni sunt modificate, ţinând seama de faptul că aceste persoane sunt exonerate de executarea tuturor tipurilor de pedeapsă care au fost stabilite în ceea ce le priveşte pentru infracţiunile penale prevăzute la paragraful 11 al acestor dispoziţii tranzitorii.

13. Persoanele care au fost exonerate de executarea unei pedepse, în conformitate cu paragraful 11 al acestor dispoziţii tranzitorii, precum şi persoanele care au executat deja pedeapsa sau au fost exonerate anticipat, dacă au fost condamnate sau pedeapsa a fost stabilită printr-un ordin al procurorului public cu privire la pedeapsa pentru infracţiunile prevăzute la paragraful 11 al acestor dispoziţii tranzitorii şi condamnarea nu a fost stinsă pentru acestea, sunt recunoscute ca fiind nepedepsite.

14. În cazurile menţionate la paragrafele 9, 10 şi 11 ale acestor dispoziţii tranzitorii, pentru persoanele care au fost condamnate condiţionat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sentinţa suspendată este anulată şi ele sunt exonerate de pedeapsă.

15. Confiscarea bunurilor nu se execută în cazul persoanelor, dacă dispoziţiile cu privire la confiscarea bunurilor dintr-o hotărâre pronunţată nu au fost puse în executare până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi confiscarea bunurilor nu mai este prevăzută în Codul penal.

16. O instituţie pentru executarea pedepselor, în cazurile prevăzute la paragrafele 8, 9, 10, 11, 12, 13 şi 14 ale acestor dispoziţii tranzitorii şi în conformitate cu procedurile specificate în Codul abaterilor de natură administrativă leton sau procurorul, în cazurile prevăzute la paragrafele 10, 11, 12 sau 13 ale acestor dispoziţii tranzitorii, în cazul în care s-a aplicat o amendă printr-un ordin al procurorului public referitor la pedeapsă şi în conformitate cu procedurile stabilite de Codul de procedură penală, prezintă o declaraţie în faţa instanţei cu privire la exonerarea unei persoane de la executarea unei pedepse sau modificarea unei sentinţe, care va fi examinată de instanţă în conformitate cu procedurile stabilite de Codul de procedură penală.

1)Parlamentul Republicii Letonia.